Atomu

Un atomu (da u grecu anticu ἄτομος) hè a più piccula parte di un corpu simplice pudendu cumbinà si chimicamente incù un antru.[1] L'atomi sò i custituenti elementari di tutte e sustanze solide, liquide o gasose.

Ogni atomu hè cumpostu da un nucleu è da unu o parechji elettroni ligati à u nucleu. U nucleu hè custituitu da unu o parechji prutoni è da uni belli pochi di neutroni. Sola a varietà a più currente d'idrogenu ùn pussede micca neutroni.

Ogni solidu, liquidu, gasu è plasma hè cumpostu d'atomi neutri o iunizati. L'atomi sò estremamente chjuchi, di solitu di circa 100 picometri di diamitru. Sò cusì chjuchi ch'ellu hè impussibile di predisce ne incù accuratezza u cumpurtamentu imprudendu a fisica classica, cum'è s'ellu si trattava di palline di tennis per indettu, per causa di effetti quantichi.

Più di 99,94% di a massa di un atomu si trova in u nucleu. I prutoni anu una carica elettrica pusitiva, l'elettroni anu una carica elettrica negativa è i neutroni ùn anu micca carica elettrica. S'è u numeru di prutoni è d'elettroni hè uguale, l'atomu hè elettricamente neutru. S'è un atomu pussede più o menu d'elettroni ch'è di prutoni, hà tandu una carica glubale negativa o pusitiva, rispittivamente - 'ssi atomi sò chjamati ioni.

L'elettroni di un atomu sò attratti da i prutoni di u nucleu atomicu da a forza elettrumagnetica. I prutoni è i neutroni di u nucleu sò attratti l'uni da l'altri da a forza nucleare. 'Ssa forza hè di solitu più forte ch'è a forza elettrumagnetica chì rispinghje i prutoni carchi pusitivamente l'uni da l'altri. In certe circustanze, a forza elettrumagnetica ripulsiva diventa più forte ch'è a forza nucleare. In 'ssu casu, u nucleu si divide è lascia daretu à ellu varii elementi. Si tratta di una forma di disgregazione nucleare.

U numeru di prutoni in u nucleu hè u numeru atomicu è definisce l'elementu chimicu à u quale l'atomu appartene. Per indettu, ogni atomu chì cuntene 29 prutoni hè ramu. U numeru di neutroni definisce l'isotupu di l'elementu. Per indettu, un atomu di ramu incù 34 neutroni hè u ramu-63, è incù 36 neutroni hè u ramu-65. U ramu naturale hè cumpostu di à l'incirca 70% di Cu-63 è u restu di Cu-65.

L'atomi ponu ligà si à unu o parechji altri atomi da leghe chimiche per furmà cumposti chimichi tali molecule o cristalli. Per indettu, a Statua di a Libertà di New York era à l'origine fatta di ramu puru, ma in u corsu di l'anni, a superficia si hè cumbinata à atomi d'ossigenu, di carboniu è di zolfaru per furmà una patina verde annantu à u ramu. A capacità di l'atomi à ligà si è à staccà si hè rispunsevule di a maiò parte di i cambiamenti fisichi ossirvati in a natura. A chimica hè a disciplina chì studieghja 'ssi cambiamenti.

  1. 'Ss'articulu pruvene in parte da a wikipedia in inglese.

© MMXXIII Rich X Search. We shall prevail. All rights reserved. Rich X Search