Lingua inglese

Inglese (English)

Altri nomi: Inglesu
Parlatu in: Regnu Unitu, Stati Uniti, Canadà, Australia è altri 49 stati
Parsoni: 541-1.400 milioni
Classifica: 4
Tipulugia: SVO isulante - tonica
Filugenesi: Indoauropeu





Statutu officiale
Nazioni: 67 nazioni
Rigulatu da: micca officialmente
da l'Oxford English Dictionary
Codici di classificazioni
ISO 639-1 en
ISO 639-2 eng
ISO 639-3 eng
SIL ENG (EN)
Estrattu in lingua
Dichjarazioni univirsali di i diritti di l'omu - Art.1
All human beings are born free and equal in dignity and rights. They are endowed with reason and conscience and should act towards one another in a spirit of brotherhood.
Lingua - Alencu d'e lingue - Linguistica
Lu logu di Wikipedia Visitighja la Wikipedia in Inglese!

Distribuzione geografica dell'inglese.
Quista pagina pudaria cuntena carattari Unicode.
EN (ISO 639-1)

L'inglese (nome nativu: English, AFI: /ˈɪŋɡlɪʃ/) hè una lingua induauropea appartinenti à u ramu occidentali di i lingui germanichi, incù l'ulandesu, l'altu è bassu tedescu, u fiammingu è u frisone. Cunserva sempri un'evidenti parintedda cù u sassonu cuntinintali (dialettu di u bassu tedescu).

L'inglesu accupa una pusizioni tuttu à fattu particulari, micca solu rispettu à i lingui germanichi, ma ancu à l'internu di u gruppu linguisticu induauropeu: hà talmenti simplificatu è altiratu a so probbia struttura da avvicinà si oramai à una lingua isulanti piuttostu ch'è à una lingua flessiva.

Inoltri, da u puntu di vista di u vucabulariu cunteni molti tarmini di urighjina non germanica, è in particulari latina: si valuta in oltri u 50% l'afflussu di tarmini latini dirivati da u francesu, pinitrati in u lessicu inglesu in bona parti grazia à l'accupazioni nurmana dopu u 1066, ma ancu in u Rinascimentu, par influssu di u latinu coltu è scentificu.

Trà i lingui di grandi diffusioni, l'inglesu hè verusimilamenti più apartu à l'intrata di novi vucabuli di urighjina straniera, sii a causa di u so ampiu usu com'è lingua franca, sii in virtù di l'urighjina mista latinu-germanica di gran' parti di i radichi, sii - prubabilamenti - ancu grazia à l'estrema puvartà di diclinazioni è disinenzi tipichi chì ni carattarizeghjini i sustantivi.

In u corsu di u XX seculu l'inglesu hè divintatu, infatti, a lingua franca par eccillenza, abbattendu a pricidenti supremazia di u francesu, chì à so volta avia sustituitu u latinu à fini di cumunicazioni diplumatica è scentifica. Hè oghji ancu un strumentu par a cumunicazioni frà etnii privi di cunnissioni culturali, scentifichi o pulitichi.

Si calculeghja chì quiddi chì parlani inglesu com'è lingua materna (English as a native language, ENL) siini circa 350 milioni, mentri sò circa 300 milioni i parlanti di l' English as a second language (ESL), veni à dì chì parlani inglesu accantu à a lingua naziunali o nativa. Sò infini circa 100 milioni i parlanti di l' English as à foreign language (EFL), veni à dì chì ani amparatu l'inglesu à scola, in paesi induva sta lingua ùn hè micca in usu. U numaru di quiddi chì usani l'inglesu com'è lingua siconda o straniera supareghja dunqua quiddu di quiddi chì u parlani da a nascita.


© MMXXIII Rich X Search. We shall prevail. All rights reserved. Rich X Search