Terra (pianeta)

A Terra

A Terra (simbulu di astronumia: 🜨) hè a terza pianeta partendu da u Sole è u solu ogettu astrunomicu cunnisciutu per aggrundà è intrattene a vita.[1] Circa 29,2% di a superficia terranea hè custituita di cuntinenti è d'isule. I 70,8% rimanenti sò cuperti à acqua, per u più oceani, mari, golfi è altre masse d'acqua salata, ma ancu lavi, vadine è altre acque dolce, chì custituiscenu inseme l'idrosfera. Parte assai di e rigione pularie di a Terra hè cuperta à ghjacciu. U stratu esternu di a Terra hè divisu in parechje placche tettoniche rigide chì migranu à a superficia annantu à parechji milioni d'anni, mentre ch'è u so internu ferma attivu incù un nucleu internu solidu in ferru, un nucleu esternu liquidu chì ingenereghja u campu magneticu di a Terra, è un mantellu cunvettivu chì caghjuneghja a tettonica di e placche.

L'atmusfera di a Terra si cumpone per u più d'azotu è d'ossigenu. E rigione trupicale ricevenu più energia sularia ch'è e rigione pularie è quessa hè redistribuita da a circulazione atmusferica è oceanica. I gasi à effettu serra ghjocanu ancu un rollu impurtante in a rigulazione di a timperatura di superficia. U clima di una rigione ùn hè micca solu diterminatu da a latitudine, ma ancu da l'altitudine è a prussimità d'oceani muderatori, frà altru fattori. I finomini meteurulogichi viulenti, tali i cicloni trupicali, i timpurali è e cavallate di calore, si producenu in a maiò parte di e rigione è anu un impattu cunsiderevule annantu à a vita.

A gravità di a Terra interagisce incù altri ogetti in u spaziu, in particulare a Luna, chì hè u solu satellitu naturale di a Terra. A Terra gira intornu à u Sole in u 365,25 ghjorni à l'incirca. L'assu di rutazione di a Terra hè inclinatu riguardu à u so pianu orbitale, ciò chì produce e staghjone annantu à Terra. L'interazzione gravitaziunale trà a Terra è a Luna pruvucheghja e maree, stabilisce l'orientamentu di a Terra annantu à u so assu è rallentisce in modu prugressivu a so rutazione. A Terra hè a pianeta a più densa di u sistemu sulariu è a più grande è a più massiccia di e quattru pianete rucciose.

Sient'è l'estimu di a datazione radiometrica è altre prove, a Terra s'hè furmata più di 4,5 miliardi d'anni fà. In core di u prima miliardu d'anni di a storia di a Terra, a vita hè apparsa in l'oceani è hà cuminciatu à affittà l'atmusfera è a superficia di a Terra, caghjunendu a prulificazione d'organismi anaerobichi è, più tardi, aerobichi. Certe prove geologiche indicheghjanu ch'è a vita puderia esse dighjà apparsa 4,1 miliardi d'anni fà. Dipoi tandu, a cumbinazione di a distanza trà a Terra è u Sole, di e pruprietà fisiche è di a storia geologica hà permessu à a vita di evoluà è di pruspirà. In a storia di a vita annantu à Terra, a biodiversità hà cunnisciutu longhi periodi d'espansione, qualchì volta puntighjate d'estinzione massicce. Più di 99% di tutte e spezie avendu vissutu annantu à Terra sò sparite. Guasi 8 miliardi d'esseri umani campanu annantu à a Terra è dipendenu di a so biosfera è di e so risorse naturale per a so sopravvivenza. L'esseri umani anu un impattu criscente annantu à a superficia di a Terra, l'idrulugia, i prucidimenti atmusferichi è l'altre forme di vita.

  1. 'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in inglese.

© MMXXIII Rich X Search. We shall prevail. All rights reserved. Rich X Search