Back Oklahoma City-bomaanval Afrikaans تفجير مدينة أوكلاهوما Arabic Atentáu d'Oklahoma City AST Oklahoma hücumu Azerbaijani Атентат в Оклахома Сити Bulgarian Atemptat d'Oklahoma City Catalan ھێرشی شاری ئۆکلاھۆما CKB Bombový útok v Oklahoma City Czech Ffrwydrad Dinas Oklahoma Welsh Oklahoma City-bombningen Danish

Atentatul din Oklahoma City

Atentatul din Oklahoma City
Clădirea Federală Alfred P. Murrah la două zile după explozie
Informații generale
Perioadă 19 aprilie 1995, la ora 9:02; acum 24 de ani
Loc Clădirea Federală Alfred P. Murrah, Oklahoma City, Oklahoma, Statele Unite ale Americii
Cauze Răzbunare pentru asediul de la Waco și Ruby Ridge
Obiective Guvernul Statelor Unite
Caracteristici Terorism domestic Mașină cu bombă
Rezultat Distrugerea Clădirii Federale Alfred P. Murrah
Victime
Morți 168 + încă o posibilă victimă
Răniți 680 +
Arestați 4
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Atentatul din Oklahoma City a fost un act de terorism domestic asupra clădirii guvernamentale Alfred Murrah⁠(d) în Oklahoma City, Oklahoma, Statele Unite pe data de 19 aprilie 1995 la ora 9:02 AM.[1] Comis de către Timothy McVeigh și Terry Nichols, 168 de persoane și-au pierdut viața în urma atentatului,[1] 680 au fost rănite, iar o treime din clădire a fost distrusă.[2] Suflul exploziei a distrus sau avariat alte 324 clădiri pe o rază de 16 străzi, a spart geamurile a peste 258 de clădiri din apropiere și a distrus sau incendiat 86 de mașini,[3][4] cauzând pagube materiale estimate la 652 milioane de dolari.[5] Ample eforturi de salvare au fost întreprinse de către agențiile locale, statale, guvernamentale și globale în urma atacului cu bombă, donații substanțiale fiind primite din întreaga țară. Federal Emergency Management Agency⁠(d) (FEMA) a activat unsprezece echipe urbane specializate în căutare și salvare formate din 665 de salvatori care au asistat la operațiunile de recuperare și salvare.[6][7] Bombardarea clădirii din Oklahoma City a reprezentat până la atacurile din 11 septembrie - care vor avea loc șase ani mai târziu - cel mai mare atac terorist din Statele Unite⁠(d) și încă rămâne cel mai mortal incident de terorism domestic din istoria Statelor Unite.

În 90 de minute de la explozie, McVeigh a fost oprit de către polițistul Charlie Hanger al patrulei de poliție Oklahoma pe motiv că circula fără plăcuța de înmatriculare și a fost arestat pentru port ilegal de armă.[8][9] Dovezile criminaliste l-au legat pe McVeigh și Nicholas de atentat; Nicholas a fost arestat,[10] urmând ca în câteva zile ambii să fie puși sub acuzare. Michael și Lori Fortier au fost identificați mai târziu ca fiind complici ai acestora. McVeigh, veteran al războiului din Golf și simpatizant al mișcărilor paramilitare americane⁠(d), a detonat o mașină închiriată prin serviciul Ryder⁠(d) plină de explozibili în parcarea din fața clădirii. Co-conspiratorul său, Nichols, a asistat la pregătirea bombei. Motivat de ura față de guvernul Statelor Unite și nemulțumit de modul în care acesta a acționat în cazul incidentului Ruby Ridge în 1992, respectiv în asediul de la Waco din 1993, McVeigh și-a plănuit atacul în așa fel încât să coincidă cu cea de-a doua aniversare a conflictului sângeros care a încheiat asaltul asupra membrilor cultului Branch Davidian⁠(d) în Waco, Texas.[11][12]

Ancheta oficială, cunoscută sub acronimul „OKBOMB”, a constat din 28.000 de interviuri, adunarea a puțin sub 3,5 tone de dovezi (3.200 kg) și colectarea a aproape un miliard de informații de către agenții FBI.[13][14][15] Atentatorii au fost judecați și condamnați în 1997. McVeigh a fost executat prin injecție letală pe data de 11 iunie 2001, iar Nicholas a fost condamnat la închisoare pe viață în 2004. Michael și Lori Fortier au depus mărturie împotriva lui McVeigh și Nichols; Michael a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru neinformarea guvernului Statelor Unite cu privire la planul atentatului, iar soției sale, Lori, i s-a acordat imunitate în schimbul propriei mărturii.

În urma atentatului, congresul Statelor Unite a adoptat Antiterrorism and Effective Death Penalty Act⁠(d) în 1996, lege care înăsprește standardele pentru habeas corpus în Statele Unite[16] și introduce noi măsuri privitoare la protecția clădirilor guvernamentale cu scopul de a împiedica viitoare atacuri teroriste. Pe 19 aprilie 2000, un monument comemorativ a fost ridicat în zona clădirii guvernamentale Murrah. Aici se organizează anual ceremonii în memoria victimelor, exact în intervalul orar în care explozia a avut loc în 19 aprilie 1995.

  1. ^ a b USAToday.com. „Victims of the Oklahoma City bombing”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ Shariat, Sheryll; Sue Mallonee; Shelli Stephens-Stidham (December 1998). "Oklahoma City Bombing Injuries" Arhivat în , la Wayback Machine. (PDF). Injury Prevention Service, Oklahoma State Department of Health.Shariat & al. count only 167 killed "as a direct result of the bombing or during escape". They did not include Rebecca Needham Anderson, who – having seen the bombing on TV in Midwest City, Oklahoma – came to the rescue and was killed by a piece of falling debris.The Final Sacrifice of a Gallant Nurse
  3. ^ Safety Solutions Online. „Preventing glass from becoming a lethal weapon”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ OKLAHOMA CITY POLICE DEPARTMENT. „OKLAHOMA CITY POLICE DEPARTMENT ALFRED PI MURRAH BUILDING BOMBING AFTER ACTION REPORT TABLE OF CONTENTS” (PDF). Arhivat din original în . Accesat în . 
  5. ^ Hewitt, Christopher (). Understanding Terrorism in America: From the Klan to Al Qaeda. Psychology Press. p. 106. 
  6. ^ U.S. Department of Justice. „Chapter II The Immediate Crisis Response”. Accesat în . 
  7. ^ FEMA. „FEMA Urban Search And Rescue (USAR” (PDF). Arhivat din original în . Accesat în . 
  8. ^ Ted Ottley. „Imitating Turner”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ Msnbc.msn.com. „Timothy McVeigh is apprehended”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ Gordon Witkin și Karen Roebuck. „Terrorist or Family Man? Terry Nichols goes on trial for the Oklahoma City bombing”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ Feldman, Paul. „Militia Groups Growing, Study Says Extremism: Despite negative publicity since Oklahoma bombing, membership has risen, Anti-Defamation League finds”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ The Associated Press. „McVeigh offers little remorse in letters. Final days: Agnostic McVeigh will 'improvise' if afterlife exists”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ Msnbc.com. „Lessons learned, and not learned, 11 years later”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ Serano, Richard (). One of Ours: Timothy McVeigh and the Oklahoma City Bombing. Norton. p. 139-141. 
  15. ^ Hamm, Mark S. Apocalypse in Oklahoma. p. vii. ISBN 1-55553-300-0.
  16. ^ Charles Doyle. „ANTITERRORISM AND EFFECTIVE DEATH PENALTY ACT OF 1996: A SUMMARY”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Rich TVX News Network Site

Rich TVX News Network Info

© MMXXIII Rich X Search. We shall prevail. All rights reserved. Rich X Search