Avraam

Avraam אברהם إبراهيم
Apariții
Apariții în	Întâia epistolă a lui Petru Cartea a treia a Regilor Cartea a doua Paralipomena Cartea a patra a Regilor Faptele Apostolilor Daniel Deuteronom Estera Ezechiel Epistola lui Pavel către galateni ...încă 37
Profil
Sexul	bărbat[*]​
Data nașterii	1813 î.Hr.[1]
Data decesului	1638 î.Hr.[2]
Ocupație	păstor[*]​[3] father of faith[*][[father of faith |​]] profet
Locuință	Canaan; Mesopotamia, Irak
Relații
Părinți	Terah[4]  Amasla[*][[Amasla (mother of Abraham)|​]][5]
Soț sau soție	Sara[6] Hagar[3] Chetura[7]
Copii	Ismael[8] Isac[9] Zimran[*][[Zimran (biblical Figure)|​]][10] Jokshan[*][[Jokshan (human biblical figure (Genesis 25))|​]][10] Medan[*][[Medan (son of Abraham)|​]][10] Midian[*][[Midian (son of Abraham in the bible (Genesis 25))|​]][10] Ishbak[*][[Ishbak (biblical character (Genesis 25))|​]][10] Shuah[*][[Shuah (son of Abraham)|​]][10] Bakol[*][[Bakol (daughter of Abraham, according to (disputed) legend)|​]]
Modifică date / text

Avraam (ebraică אַבְרָהָם, transliterat: Avraham, sau Abraham (transcripția latină), în arabă: إبراهيم Ibrahim); pe nume de familie sau prenume masculin, numele inițial în ebraică: Avram ori Abram), personaj biblic, este primul din cei trei patriarhi din Biblia ebraică sau din Vechiul Testament al creștinismului (după cronologii prezumtive - circa 2150 - 2000 î.Hr.) Etimologia populară biblică a onomasticului Avram, nume semitic timpuriu, dă semnificația "tatăl este înălțat" (Abram). Pentru Avraam tradiția biblică propune explicația „Av hamon goim” = „Tatăl multor neamuri”. Era fiul lui Terah din Ur-ul Caldeei, descendent al lui Sem; istoria lui plină de detalii este narată în cartea biblică a Facerii sau Genezei cap. 11,26-25,11. I se mai spune Avraham Haivrí, adică „Avraham ebreul” sau „evreul”, unde cuvântul „ebreu” sau „evreu” ar putea fi legat de verbul ebraic „avar” - „a trece”, sau de expresie „ever”= „dincolo”, aluzie la venirea sa de dincolo de râu. Sub numele Ibrahim, Avraam a devenit după secolul al VII-lea și unul dintre profeții cinstiți în Coran, cartea sacră a islamului, care a preluat tradiții anterioare iudaice și creștine. O versiune a istoriei lui Avraam (Ibrahim) ocupă un loc însemnat în Coran.

Istoria lui Avraam a fost redată în diferite feluri, între acestea sunt trei mari paradigme: modul biografic (în sensul modern); citirea în baza celor 4 tradiții ale formării Pentateuhului; o citire globală, dar din perspectiva credinței. Figura lui Abraam ca „primul monoteist” este însemnată în toate cele trei tradiții religioase monoteiste, apărute în Orientul Apropiat: iudaism, creștinism și islam. De aceea acestea se mai numesc religii avraamice.

Avraam a fost tatăl lui Isac (Isaac, Itzhak), fiul Sarei, și Ismael, fiul Agarei, (Ishmael, în arabă Ismail). După tradiția biblică, el a fost strămoșul madianiților (prin Madian, fiul sau și Keturei), prin Isac (fiul sau și al Sarei)- al triburilor lui Israel (evreii), al edomiților și amaleciților. După tradiția coranică, prin Adnan, urmașul lui Ismail, Ibrahim este strămoșul arabilor din nord și centru.