Back Soewereiniteit Afrikaans Souveränität ALS سيادة Arabic Soberanía AST Суверенитет AV Suverenlik Azerbaijani حاکیمیت AZB Суверэнітэт Byelorussian Сувэрэнітэт BE-X-OLD Суверенитет Bulgarian
Suveranitatea este dreptul exclusiv de a exercita autoritatea supremă politică (legislativă, judiciară sau/și executivă) asupra unei regiuni geografice, unui grup de oameni sau asupra lor înșiși.
În general, doctrina dreptului internațional a îmbrățișat teza potrivit căreia suveranitatea, ca instituție, „...apare din momentul în care încep să existe state”.[1]
Conceptul de suveranitate, deși exista deja, de fapt, a fost recunoscut prin Tratatele de la Westfalia (1648).[2]
În "Enciclopedia Blackwell a instituțiilor politice", suveranitatea este definită ca situația în care nici o autoritate externă nu are putere politică sau juridică într-un stat.
În DEX, apar următoarele definiții:
- Suveranitate = calitatea de a fi suveran, de a dispune liber de soarta sa; independență; putere supremă.
- Suveranitate națională = independența unui stat față de alte state.
- Suveranitate de stat = supremație a puterii de stat în interiorul țării și independență față de puterea altor state.
- ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Parlamentele Nationale Într-O Europa Largita”. Arhivat din original la . Accesat în .
© MMXXIII Rich X Search. We shall prevail. All rights reserved. Rich X Search