Ungaria

Ungaria (în maghiară Magyarország /ˈmɒɟɒrorsaːɡ/ ( audio)) este o țară fără ieșire la mare din Europa Centrală.^[8] Se întinde pe 93.030 km² din Bazinul Panonic, se învecinează cu Slovacia la nord, Ucraina la nord-est, România la est și sud-est, Serbia la sud, Croația și Slovenia la sud-vest și Austria la vest. Ungaria are o populație de aproape 10 milioane de locuitori, în mare parte etnici maghiari cu o minoritate semnificativă de romi. Maghiara, limba oficială, este cea mai vorbită limbă uralică din lume și printre puținele limbi care nu sunt indo-europene, dar se vorbesc pe scară largă în Europa.^[9] Budapesta este capitala țării și cel mai mare oraș; alte zone urbane importante sunt Debrețin, Seghedin, Miskolc, Pécs și Győr.

Teritoriul Ungariei de astăzi a fost de secole o răscruce de drumuri pentru diverse popoare, între care celți, romani, triburi germanice, huni, slavi apuseni și avari. Bazele statului maghiar au fost stabilite la sfârșitul secolului al IX-lea e.n. odată cu cucerirea Bazinului Panonic de către marele conducător maghiar Árpád.^[10]^[11] Strănepotul său, Ștefan I, a urcat pe tron în anul 1000, transformând teritoriul respectiv într-un regat creștin. Până în secolul al XII-lea, Ungaria a devenit o putere regională, atingând apogeul cultural și politic în secolul al XV-lea^⁠(d).^[12] În urma bătăliei de la Mohács din 1526, a fost parțial ocupată de Imperiul Otoman (1541–1699). Ungaria a intrat sub stăpânire habsburgică la începutul secolului al XVIII-lea, reapărând apoi mai târziu ca entitate politică alături de Imperiul Austriac în statul dual Austro-Ungaria, o mare putere la începutul secolului al XX-lea.^[13]

Austro-Ungaria s-a prăbușit după Primul Război Mondial, iar ulterior tratatul de la Trianon a stabilit granițele actuale ale Ungariei, ducând la pierderea a 71% din teritoriul părții maghiare a statului dual, a 58% din populație și a 32% din etnicii maghiari^⁠(d).^[14]^[15]^[16] În urma tumultoasei perioade interbelice^⁠(d), Ungaria s-a alăturat Puterilor Axei în al Doilea Război Mondial, suferind pagube și pierderi semnificative.^[17]^[18] Ungaria postbelică a devenit un stat satelit al Uniunii Sovietice, ducând la înființarea Republicii Populare Ungare. În urma revoluției eșuate din 1956, Ungaria a devenit un membru relativ mai liber, deși încă represiv, al Blocului Răsăritean. Înlăturarea gardului de frontieră a Ungariei cu Austria a accelerat prăbușirea Blocului Răsăritean și, ulterior, a Uniunii Sovietice.^[19] La 23 octombrie 1989, Ungaria a devenit o republică parlamentară democratică.^[20] Ungaria a aderat la Uniunea Europeană în 2004 și face parte din spațiul Schengen din 2007.^[21]

Ungaria este o putere mijlocie^⁠(d) în afacerile internaționale, în principal datorită influenței sale culturale^⁠(d) și economice.^[22] Este considerată o țară dezvoltată, cu o economie cu venituri mari și ocupă locul 40 în Indicele dezvoltării umane, cetățenii beneficiind de asistență medicală universală și de învățământ secundar^⁠(d) gratuit.^[23]^[24] Ungaria are un lung istoric de contribuții semnificative în domeniile artei^⁠(d), muzicii^⁠(d), literaturii^⁠(d), sportului, științei și tehnologiei.^[25]^[26]^[27]^[28] Este a treisprezecea cea mai populară^⁠(d) destinație turistică din Europa, atrăgând 15,8 milioane de turiști internaționali în 2017.^[29] Este membru al numeroaselor organizații internaționale, inclusiv Națiunile Unite, NATO, OMC, Banca Mondială, IIB^⁠(d), AIIB^⁠(d), Consiliul Europei, Grupul Visegrád și este stat observator în Organizația Statelor Turcice.^[30]

^ „Hungary”. CIA The World Factbook. Accesat în 27 martie 2014.
^ „CIA World Factbook weboldal”. Accesat în 3 iunie 2009.
^ ^a ^b ^c ^d „Report for Selected Countries and Subjects”. IMF (în engleză). Accesat în 26 octombrie 2021.
^ „Gini coefficient of equivalised disposable income – EU-SILC survey”. ec.europa.eu. Eurostat. Accesat în 17 aprilie 2020.
^ „Human Development Report 2020” (PDF) (în engleză). United Nations Development Programme. 15 decembrie 2020. Accesat în 15 decembrie 2020.
^ Hungarian Central Statistical Office, accesat în 12 noiembrie 2023
^ Nyolc napig Kövér László lesz a köztársasági elnök, az ő kezében a svédek NATO-csatlakozása (în maghiară), Telex.hu[*], 26 februarie 2024, accesat în 27 februarie 2024
^ „The Fundamental Law of Hungary” (PDF). Hungarian State. Arhivat din original (PDF) la 29 iunie 2014. Accesat în 8 mai 2017.
^ „Uralic (Finno-Ugrian) languages, Classification of the Uralic (Finno-Ugrian) languages, with present numbers of speakers and areas of distribution (last updated 24 September 201)”. helsinki.fi. 6 iunie 2017. Accesat în 6 iunie 2017.
^ „Hungary in the Carpathian Basin” (PDF). Lajos Gubcsi, PhD. 6 iunie 2017. Accesat în 6 iunie 2017.
^ Acta Orientalia Academiae Scientiarum Hungaricae. 36. Magyar Tudományos Akadémia (Hungarian Academy of Sciences). 1982. p. 419.
^ Kristó Gyula – Barta János – Gergely Jenő: Magyarország története előidőktől 2000-ig (History of Hungary from the prehistory to 2000), Pannonica Kiadó, Budapest, 2002, ISBN: 963-9252-56-5, p. 687, pp. 37, pp. 113 ("Magyarország a 12. század második felére jelentős európai tényezővé, középhatalommá vált"/"By the 12th century Hungary became an important European constituent, became a middle power", "A Nyugat részévé vált Magyarország .
^ „Austria-Hungary, HISTORICAL EMPIRE, EUROPE”. Encyclopædia Britannica. 6 iunie 2017. Accesat în 6 iunie 2017.
^ Richard C. Frucht (31 decembrie 2004). Eastern Europe: An Introduction to the People, Lands, and Culture. ABC-CLIO. p. 360. ISBN 978-1-57607-800-6.
^ „Trianon, Treaty of”. The Columbia Encyclopedia^⁠(d). 2009.
^ „Text of the Treaty, Treaty of Peace Between The Allied and Associated Powers and Hungary And Protocol and Declaration, Signed at Trianon June 4, 1920”. Accesat în 10 iunie 2009.
^ Hungary: The Unwilling Satellite Arhivat în 16 februarie 2007, la Wayback Machine. John F. Montgomery, Hungary: The Unwilling Satellite.http://kapos.hu/hirek/kis_szines/2018-06-16/megerkezett_az_idei_balaton_sound_himnusza.html Devin-Adair Company, New York, 1947.
^ Thomas, The Royal Hungarian Army in World War II, pg. 11
^ Hanrahan, Brian (9 mai 2009). „Hungary's Role in the 1989 Revolutions”. BBC News.
^ „1989. évi XXXI. törvény az Alkotmány módosításáról” [Act XXXI of 1989 on the Amendment of the Constitution]. Magyar Közlöny (în maghiară). Budapest: Pallas Lap- és Könyvkiadó Vállalat. 44 (74): 1219. 23 octombrie 1989.
^ „Benefits of EU Membership”. Hungarian Chamber of Commerce and Industry. 6 iunie 2017. Arhivat din original la 8 iunie 2017. Accesat în 6 iunie 2017.
^ Higgott, Richard A.; Cooper, Andrew Fenton (1990). „Middle Power Leadership and Coalition Building: Australia, the Cairns Group, and the Uruguay Round of Trade Negotiations”. International Organization. 44 (4): 589–632. doi:10.1017/S0020818300035414. ISSN 0020-8183. JSTOR 2706854.
^ OECD (27 iunie 2013). „OECD Health Data: Social protection”. OECD Health Statistics (Database). doi:10.1787/data-00544-en. Accesat în 14 iulie 2013.
^ Eurydice. „Compulsory Education in Europe 2013/2014” (PDF). European commission. Arhivat din original (PDF) la 6 noiembrie 2013. Accesat în 19 mai 2014.
^ „Hungary's Nobel Prize Winners, 13 Hungarian win Nobel Prize yet”. Hungarian Academy of Sciences.
^ „Population per Gold Medal. Hungary has the second highest gold medal per capita in the world. All together it has 175 gold medal until 2016”. medalspercapita.com. Arhivat din original la 30 iulie 2017. Accesat în 27 iulie 2022.
^ Hungarian literature – ”Popular poetry is the only real poetry was the opinion of Sándor Petőfi, one of the greatest Hungarian poets, whose best poems rank among the masterpieces of world literature”., Encyclopædia Britannica, 2012 edition
^ Szalipszki, pg.12
Refers to the country as "widely considered" to be a "home of music".
^ UNWTO Tourism Highlights: 2018 Edition. 2018. doi:10.18111/9789284419876. ISBN 9789284419876.
^ „International organizations in Hungary”. Ministry of Foreign Affairs. Arhivat din original la 13 martie 2016. Accesat în 20 noiembrie 2016.

[area-1] „Hungary”. CIA The World Factbook. Accesat în 27 martie 2014.

[2] „CIA World Factbook weboldal”. Accesat în 3 iunie 2009.

[IMFWEOHU-3] „Report for Selected Countries and Subjects”. IMF (în engleză). Accesat în 26 octombrie 2021.

[eurogini-4] „Gini coefficient of equivalised disposable income – EU-SILC survey”. ec.europa.eu. Eurostat. Accesat în 17 aprilie 2020.

[UNHDR-5] „Human Development Report 2020” (PDF) (în engleză). United Nations Development Programme. 15 decembrie 2020. Accesat în 15 decembrie 2020.

[bfffd1034e1940d1638902b12bb664d9-6] Hungarian Central Statistical Office, accesat în 12 noiembrie 2023

[74b34568dfd415ad69dbeeed35d71197-7] Nyolc napig Kövér László lesz a köztársasági elnök, az ő kezében a svédek NATO-csatlakozása (în maghiară), Telex.hu[*], 26 februarie 2024, accesat în 27 februarie 2024

[Flaw-8] „The Fundamental Law of Hungary” (PDF). Hungarian State. Arhivat din original (PDF) la 29 iunie 2014. Accesat în 8 mai 2017.

[9] „Uralic (Finno-Ugrian) languages, Classification of the Uralic (Finno-Ugrian) languages, with present numbers of speakers and areas of distribution (last updated 24 September 201)”. helsinki.fi. 6 iunie 2017. Accesat în 6 iunie 2017.

[10] „Hungary in the Carpathian Basin” (PDF). Lajos Gubcsi, PhD. 6 iunie 2017. Accesat în 6 iunie 2017.

[Acta_orientalia_Academiae_Scientiarum_Hungaricae-11] Acta Orientalia Academiae Scientiarum Hungaricae. 36. Magyar Tudományos Akadémia (Hungarian Academy of Sciences). 1982. p. 419.

[12] Kristó Gyula – Barta János – Gergely Jenő: Magyarország története előidőktől 2000-ig (History of Hungary from the prehistory to 2000), Pannonica Kiadó, Budapest, 2002, ISBN: 963-9252-56-5, p. 687, pp. 37, pp. 113 ("Magyarország a 12. század második felére jelentős európai tényezővé, középhatalommá vált"/"By the 12th century Hungary became an important European constituent, became a middle power", "A Nyugat részévé vált Magyarország .

[13] „Austria-Hungary, HISTORICAL EMPIRE, EUROPE”. Encyclopædia Britannica. 6 iunie 2017. Accesat în 6 iunie 2017.

[14] Richard C. Frucht (31 decembrie 2004). Eastern Europe: An Introduction to the People, Lands, and Culture. ABC-CLIO. p. 360. ISBN 978-1-57607-800-6.

[15] „Trianon, Treaty of”. The Columbia Encyclopedia^⁠(d). 2009.

[16] „Text of the Treaty, Treaty of Peace Between The Allied and Associated Powers and Hungary And Protocol and Declaration, Signed at Trianon June 4, 1920”. Accesat în 10 iunie 2009.

[Montgomery-17] Hungary: The Unwilling Satellite Arhivat în 16 februarie 2007, la Wayback Machine. John F. Montgomery, Hungary: The Unwilling Satellite.http://kapos.hu/hirek/kis_szines/2018-06-16/megerkezett_az_idei_balaton_sound_himnusza.html Devin-Adair Company, New York, 1947.

[Thomas,_pg._11-18] Thomas, The Royal Hungarian Army in World War II, pg. 11

[19] Hanrahan, Brian (9 mai 2009). „Hungary's Role in the 1989 Revolutions”. BBC News.

[20] „1989. évi XXXI. törvény az Alkotmány módosításáról” [Act XXXI of 1989 on the Amendment of the Constitution]. Magyar Közlöny (în maghiară). Budapest: Pallas Lap- és Könyvkiadó Vállalat. 44 (74): 1219. 23 octombrie 1989.

[21] „Benefits of EU Membership”. Hungarian Chamber of Commerce and Industry. 6 iunie 2017. Arhivat din original la 8 iunie 2017. Accesat în 6 iunie 2017.

[22] Higgott, Richard A.; Cooper, Andrew Fenton (1990). „Middle Power Leadership and Coalition Building: Australia, the Cairns Group, and the Uruguay Round of Trade Negotiations”. International Organization. 44 (4): 589–632. doi:10.1017/S0020818300035414. ISSN 0020-8183. JSTOR 2706854.

[auto-23] OECD (27 iunie 2013). „OECD Health Data: Social protection”. OECD Health Statistics (Database). doi:10.1787/data-00544-en. Accesat în 14 iulie 2013.

[europa-24] Eurydice. „Compulsory Education in Europe 2013/2014” (PDF). European commission. Arhivat din original (PDF) la 6 noiembrie 2013. Accesat în 19 mai 2014.

[25] „Hungary's Nobel Prize Winners, 13 Hungarian win Nobel Prize yet”. Hungarian Academy of Sciences.

[26] „Population per Gold Medal. Hungary has the second highest gold medal per capita in the world. All together it has 175 gold medal until 2016”. medalspercapita.com. Arhivat din original la 30 iulie 2017. Accesat în 27 iulie 2022.

[Britannic_.=-27] Hungarian literature – ”Popular poetry is the only real poetry was the opinion of Sándor Petőfi, one of the greatest Hungarian poets, whose best poems rank among the masterpieces of world literature”., Encyclopædia Britannica, 2012 edition

[28] Szalipszki, pg.12
Refers to the country as "widely considered" to be a "home of music".

[WTO_Tourism_Highlights_2016_Edition-29] UNWTO Tourism Highlights: 2018 Edition. 2018. doi:10.18111/9789284419876. ISBN 9789284419876.

[30] „International organizations in Hungary”. Ministry of Foreign Affairs. Arhivat din original la 13 martie 2016. Accesat în 20 noiembrie 2016.

[1]

[2]

[7]

[3]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]

[16]

[17]

[18]

[19]

[20]

[21]

[22]

[23]

[24]

[25]

[26]

[27]

[28]

[29]

[30]