Back Astrologie Afrikaans Astrologie ALS Astrolochía AN تنجيم Arabic تنجيم ARZ Astroloxía AST सिद्धांत ज्योतिष AWA Astrologiya Azerbaijani آسترولوژی AZB Astrolohiya BCL

Astrologie

Nu confundați cu astronomia, studiul științific al obiectelor cerești.
Astrologie
Semne astrologice

Astrologia este o pseudoștiință conform căreia pozițiile relative ale obiectelor cerești ar putea oferi informații despre personalitatea, relațiile umane și alte probleme legate de viața umană.[1][2][3][4] Astrologia datează cel puțin din al II-lea mileniu î.Hr. și își are rădăcinile în sistemele utilizate pentru a prezice schimbările sezoniere și pentru a interpreta ciclurile cerești ca semne ale comunicărilor divine.[5] Multe culturi au acordat importanță evenimentelor astronomice, iar unele - cum ar fi astrologia mayașă, chineză, hindusă - au dezvoltat sisteme elaborate pentru a prezice evenimentele terestre din observații cerești. Astrologia occidentală, una dintre cele mai vechi sisteme astrologice încă utilizate, își are rădăcinile în Mesopotamia, de unde s-a răspândit în Grecia antică, Roma, lumea arabă și, în cele din urmă în Europa centrală și de Vest. Astrologia occidentală contemporană este adesea asociată cu sisteme de horoscopuri care au scopul de a explica aspecte ale personalității unei persoane și de a prezice evenimente semnificative din viața ei pe baza pozițiilor obiectelor cerești; majoritatea astrologilor profesioniști se bazează pe astfel de sisteme.[6]:83

De-a lungul majorității istoriei sale, astrologia a fost considerată o tradiție savantă și a fost comună în cercurile academice, adesea în strânsă relație cu astronomia, alchimia, meteorologia și medicina.[7] A fost prezentă în cercurile politice și este menționată în diferite lucrări de literatură, de la Dante Alighieri și Geoffrey Chaucer la William Shakespeare, Lope de Vega și Calderón de la Barca. După sfârșitul secolului al XIX-lea și adoptarea pe scară largă a metodei științifice, astrologia a fost puternic contestată, atât din motive teoretice[8]:249;[9] cât și din motive experimentale,[10][11] și s-a dovedit că nu are validitate științifică sau putere explicativă.[6] Astrologia și-a pierdut astfel poziția academică și teoretică, iar credința comună în ea a scăzut în mare măsură.[12] În timp ce sondajele au demonstrat că aproximativ un sfert dintre americani, britanici și canadieni spun că ei continuă să creadă că pozițiile stelelor și ale planetelor afectează viața lor,[13] astrologia este acum recunoscută ca o pseudoștiință — o credință prezentată incorect ca științifică.[4][14][15][16][17][18]

  1. ^ „astrology”. Oxford Dictionary of English. Oxford University Press. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ „astrology”. Merriam-Webster Dictionary. Merriam-Webster Inc. Accesat în . 
  3. ^ Bunnin, Nicholas; Yu, Jiyuan (). The Blackwell Dictionary of Western Philosophy. John Wiley & Sons. p. 57. ISBN 9780470997215. 
  4. ^ a b Thagard, Paul R. (). „Why Astrology is a Pseudoscience”. Proceedings of the Biennial Meeting of the Philosophy of Science Association. 1: 223–234. doi:10.1086/psaprocbienmeetp.1978.1.192639. 
  5. ^ Koch-Westenholz, Ulla (). Mesopotamian astrology: an introduction to Babylonian and Assyrian celestial divination. Copenhagen: Museum Tusculanum Press. pp. Foreword, 11. ISBN 978-87-7289-287-0. 
  6. ^ a b Jeffrey Bennett; Megan Donohue; Nicholas Schneider; Mark Voit (). The cosmic perspectiveNecesită înregistrare gratuită (ed. 4th). San Francisco, CA: Pearson/Addison-Wesley. pp. 82–84. ISBN 978-0-8053-9283-8. 
  7. ^ Kassell, Lauren (). „Stars, spirits, signs: towards a history of astrology 1100–1800”. Studies in History and Philosophy of Science Part C: Studies in History and Philosophy of Biological and Biomedical Sciences. 41 (2): 67–69. doi:10.1016/j.shpsc.2010.04.001. PMID 20513617. 
  8. ^ Vishveshwara, edited by S.K. Biswas, D.C.V. Mallik, C.V. (). Cosmic Perspectives: Essays Dedicated to the Memory of M.K.V. Bappu (ed. 1. publ.). Cambridge, England: Cambridge University Press. ISBN 978-0-521-34354-1. 
  9. ^ Peter D. Asquith, ed. (). Proceedings of the Biennial Meeting of the Philosophy of Science Association, vol. 1 (PDF). Dordrecht: Reidel. ISBN 978-0-917586-05-7. ; „Chapter 7: Science and Technology: Public Attitudes and Understanding”. science and engineering indicators 2006. National Science Foundation. Arhivat din original la . Accesat în . About three-fourths of Americans hold at least one pseudoscientific belief; i.e., they believed in at least 1 of the 10 survey items[29]"... " Those 10 items were extrasensory perception (ESP), that houses can be haunted, ghosts/that spirits of dead people can come back in certain places/situations, telepathy/communication between minds without using traditional senses, clairvoyance/the power of the mind to know the past and predict the future, astrology/that the position of the stars and planets can affect people's lives, that people can communicate mentally with someone who has died, witches, reincarnation/the rebirth of the soul in a new body after death, and channeling/allowing a "spirit-being" to temporarily assume control of a body. 
  10. ^ Carlson, Shawn (). „A double-blind test of astrology” (PDF). Nature. 318 (6045): 419–425. Bibcode:1985Natur.318..419C. doi:10.1038/318419a0. 
  11. ^ Zarka, Philippe (). „Astronomy and astrology”. Proceedings of the International Astronomical Union. 5 (S260): 420–425. Bibcode:2011IAUS..260..420Z. doi:10.1017/S1743921311002602. 
  12. ^ David E. Pingree; Robert Andrew Gilbert. „Astrology - Astrology in modern times”. Encyclopædia Britannica. Accesat în . 
  13. ^ One quarter of Britons, Canadians & Americans believe in astrology. astrology.co.uk, retrieved 31 May 2017.
  14. ^ Astrology. Encyclopædia Britannica. 
  15. ^ Sven Ove Hansson; Edward N. Zalta. „Science and Pseudo-Science”. Stanford Encyclopedia of Philosophy. Accesat în . 
  16. ^ „Astronomical Pseudo-Science: A Skeptic's Resource List”. Astronomical Society of the Pacific. 
  17. ^ Hartmann, P.; Reuter, M.; Nyborga, H. (mai 2006). „The relationship between date of birth and individual differences in personality and general intelligence: A large-scale study”. Personality and Individual Differences. 40 (7): 1349–1362. doi:10.1016/j.paid.2005.11.017. To optimise the chances of finding even remote relationships between date of birth and individual differences in personality and intelligence we further applied two different strategies. The first one was based on the common chronological concept of time (e.g. month of birth and season of birth). The second strategy was based on the (pseudo-scientific) concept of astrology (e.g. Sun Signs, The Elements, and astrological gender), as discussed in the book Astrology: Science or superstition? by Eysenck and Nias (1982). 
  18. ^ Mahner, Martin (). Pigliucci, Massimo; Boudry, Maarten, ed. Philosophy of pseudoscience reconsidering the demarcation problem (ed. Online-Ausg.). Chicago: University of Chicago Press. pp. 30–31. ISBN 9780226051826. Accesat în . Despite the lack of generally accepted demarcation criteria, we find remarkable agreement among virtually all philosophers and scientists that fields like astrology, creationism, homeopathy, dowsing, psychokinesis, faith healing, clairvoyance, or ufology are either pseudosciences or at least lack the epistemic warrant to be taken seriously. 

Rich TVX News Network Site

Rich TVX News Network Info

© MMXXIII Rich X Search. We shall prevail. All rights reserved. Rich X Search