Belgrad

Београд
Beograd

— Capitala Serbiei —

Drapel

Stemă

Belgrad

Belgrad (Serbia)

Poziția geografică

Coordonate: 44°49′14″N 20°27′44″E / 44.82056°N 20.46222°E

Țară

Serbia

District

Orașul Belgrad

Fondare

269 î.Hr.

Drepturile orașului

150 d. Hr.

Unire

1918

Subdiviziuni

17 municipii

Guvernare

- Primar General

Aleksandar Šapić[*] (Demokratska stranka[*], 7 iunie 2018)

Suprafață^[1]

- Total

3.222,68 km²

Altitudine

117 m.d.m.

Populație (2011)

- Capitala Serbiei

1.233.796 locuitori

- Densitate

358,3 loc./km²

- Densitate urbană

3.560,95 loc./km²

- Metropolitană

1.659.440 locuitori

- Demonim

Belgrădean locuitori

^[2]^[3]

Fus orar

CET (+1)

- Ora de vară (DST)

CEST (+2)

Cod poștal

11000

Prefix telefonic

(+381) 11

Localități înfrățite

- 21 orașe înfrățite

listă

Prezență online

Site oficial
GeoNames

OpenStreetMap relation

Poziția localității Belgrad

Belgrad (în sârbă Београд, cu alfabetul latin: Beograd; pronunție sârbă: audio) este capitala și cel mai mare oraș al Serbiei. Este situat la confluența dintre râul Sava și fluviul Dunărea — două căi navigabile internaționale —, unde Câmpia Panonică întâlnește Balcanii. De asemenea, orașul este plasat de-a lungul coridoarelor paneuropene X și VII.^[6] Cu o populație de 1.756.534 (conform estimărilor oficiale din 2007) de locuitori, care include și cetățenii ce locuiesc temporar în străinătate,^[2] Belgrad este cel mai mare oraș de pe teritoriul fostei Iugoslavii, al treilea de pe Dunăre, după Budapesta și Viena și al patrulea din sud-estul Europei, după Istanbul, Atena și București.

Fiind unul dintre cele mai vechi orașe ale Europei, cu dovezi arheologice ale așezărilor încă din mileniul al V-lea î.Hr.,^[7] Belgradul și zona sa urbană au fost locul de naștere al culturii Vinča,^[8] cea mai mare cultură preistorică europeană. Locația a fost descoperită de greci,^[9] celții l-au construit și numit Orașul Alb (nume pe care, tradus în sârbă,^[10] încă îl poartă, începând cu anul 878 d.Hr.),^[7] iar romanii i-au acordat drepturi orășenești,^[11] înainte să fie populat complet de sârbii albi. Orașul a fost câmpul de luptă a peste 115 conflicte internaționale și a fost dărâmat de 44 de ori^[12] încă din perioada antică de numeroasele armate orientale și occidentale. În perioada medievală, orașul se află, succesiv, sub stăpânirea bizantinilor, francilor, bulgarilor, ungurilor și a sârbilor. În 1521, Belgradul a fost cucerit de otomani și a devenit reședința Pașalâcului Belgrad, fiind declarat principalul oraș al Europei Otomane^[13] și printre cele mai mari orașe europene.^[14] Orașul a devenit capitala Serbiei în 1841, după o perioadă de suzeranitate a Imperiilor Austriac și Otoman. Totuși, partea nordică a orașului a rămas în Austria până în 1918, când s-a destrămat Imperiul Austro-Ungar. Orașul unit a fost atunci capitala entităților Iugoslaviei, până în 2006, când Muntenegru s-a declarat stat suveran.

Belgradul are statutul de unitate teritorială separată în Serbia, cu un guvern autonom.^[15] Teritoriul său este divizat în 17 municipii, fiecare cu propriul consiliu local.^[16] Acoperă 3,6% din întreaga suprafață a țării, iar 24% din populația Serbiei locuiește în acest oraș.^[17] Belgrad este totodată și centrul economic, cultural, educațional și științific al Serbiei.

^ en „Teritoriu” (în engleză). Website-ul oficial al orașului Belgrad. Accesat în 6 mai 2009.
^ ^a ^b en „Anuarul statistic al orașului Belgrad” (PDF). Zavod za informatiku i statistiku Grada Beograda. 2007. p. 64. ^{[nefuncțională]}
^ „Definitie: belgrădean”. DEX online. Accesat în 30 septembrie 2010.
^ ^a ^b http://pod2.stat.gov.rs/ObjavljenePublikacije/Popis2011/Starost%20i%20pol-Age%20and%20sex.pdf
^ sr „Poziție geografică” (în engleză). Website-ul oficial al orașului Belgrad. Accesat în 10 iulie 2007.
^ en „Why invest in Belgrade?” (în engleză). Accesat în 2 mai 2009. ^{[nefuncțională]}
^ ^a ^b en „Discover Belgrade” (în engleză). Website-ul oficial. Accesat în 5 mai 2009.
^ en Tasic N, Srejovic D, Stojanovic B (1990). Vinca, Centrul de cultură neolitică a regiunii dunărene. Project Rastko — E-library of Serb Culture. Accesat în 5 mai 2009.
^ en Green, Peter. The Argonautika.
^ ro Wicționar. Belgrad.
^ en Rich, John (2002). The City in Late Antiquity [Orașul la sfârșitul Antichității]. Taylor & Francis. p. 113. ISBN 0203130162.
^ en Robert Nurden (22 martie 2009). „Belgrade has risen from the ashes to become the Balkans' party city”. Independent. Accesat în 5 mai 2009.
^ en „Istoria orașului Belgrad”. BelgradeNet Travel Guide. Accesat în 5 mai 2009.
^ en „Dominația otomană și austriacă”. Website-ul oficial. Accesat în 5 mai 2009.
^ sr en „Adunarea orașului Belgrad”. Website oficial. Accesat în 10 iulie 2007.
^ sr en „Municipii urbane”. Website oficial. Accesat în 10 iulie 2007.
^ sr en „Indicatorii municipali ai Republicii Serbiei din 2005”. Biroul de statistice a Republicii Serbia. Arhivat din original la 12 februarie 2009. Accesat în 17 mai 2005.

[1] „Teritoriu” (în engleză). Website-ul oficial al orașului Belgrad. Accesat în 6 mai 2009.

[zis-2] „Anuarul statistic al orașului Belgrad” (PDF). Zavod za informatiku i statistiku Grada Beograda. 2007. p. 64. ^{[nefuncțională]}

[3] „Definitie: belgrădean”. DEX online. Accesat în 30 septembrie 2010.

[autogenerat2-4] ttp://pod2.stat.gov.rs/ObjavljenePublikacije/Popis2011/Starost%20i%20pol-Age%20and%20sex.pdf

[5] sr „Poziție geografică” (în engleză). Website-ul oficial al orașului Belgrad. Accesat în 10 iulie 2007.

[6] „Why invest in Belgrade?” (în engleză). Accesat în 2 mai 2009. ^{[nefuncțională]}

[discover-7] „Discover Belgrade” (în engleză). Website-ul oficial. Accesat în 5 mai 2009.

[8] Tasic N, Srejovic D, Stojanovic B (1990). Vinca, Centrul de cultură neolitică a regiunii dunărene. Project Rastko — E-library of Serb Culture. Accesat în 5 mai 2009.

[9] Green, Peter. The Argonautika.

[10] ro Wicționar. Belgrad.

[Rich-11] Rich, John (2002). The City in Late Antiquity [Orașul la sfârșitul Antichității]. Taylor & Francis. p. 113. ISBN 0203130162.

[12] Robert Nurden (22 martie 2009). „Belgrade has risen from the ashes to become the Balkans' party city”. Independent. Accesat în 5 mai 2009.

[13] „Istoria orașului Belgrad”. BelgradeNet Travel Guide. Accesat în 5 mai 2009.

[14] „Dominația otomană și austriacă”. Website-ul oficial. Accesat în 5 mai 2009.

[assemb-15] sr en „Adunarea orașului Belgrad”. Website oficial. Accesat în 10 iulie 2007.

[municip-16] sr en „Municipii urbane”. Website oficial. Accesat în 10 iulie 2007.

[mdata-17] sr en „Indicatorii municipali ai Republicii Serbiei din 2005”. Biroul de statistice a Republicii Serbia. Arhivat din original la 12 februarie 2009. Accesat în 17 mai 2005.

[1]

[2]

[3]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]

[16]

[17]