Cybele

Cybele
Statuia din marmură a Cibelei (secolul I î.Hr., la Formia, Lazio)
Civilizația	religia în Grecia Antică[*]​ Religia în Roma antică Phrygian religion[*][[Phrygian religion |​]] cult of Cybele and Attis[*][[cult of Cybele and Attis (Greco-Roman mystery cult)|​]]
Căsătorit cu	Attis
Urmași	Nicaea[*][[Nicaea (daughter of Sangarius in Greek mythology)|​]] Corybas[*][[Corybas (mythical son of Iasion)|​]] Alce[*][[Alce (daughter of Olympus)|​]] Midas[1]
Modifică date / text

Cybele (în greacă Κυβέλη - Kybele, în latină Cibelis, iar în română Cibela sau Cibele), era o zeitate de origine frigiană^[2], considerată drept Magna Mater ("Marea Mamă a Zeilor"), zeița peșterilor și a Pământului în starea sa naturală și protectoare a vegetației, adorată pe culmile munților. Domnea peste animalele sălbatice, fiind și protectoarea albinelor.

A fost preluată în mitologia romană, cultul ei fiind primul din calendarul roman. Împreună cu soțul ei, Attis, Cybele era venerată în ceremonii sălbatice, sângeroase, orgiastice. La romani, Cybele era zeița naturii și a fertilității. Deoarece domnea peste munți și fortărețe, era reprezentată având o coroană cu forma unui zid de cetate. Cultul lui Cybele era celebrat de preoți eunuci denumiți coribanți, care îi conduceau pe credincioși în riturile orgiastice, acompaniate de țipete sălbatice și muzică interpretată la fluier, tobe și cimbale. Sărbătoarea ei anuală de primăvară celebra moartea și învierea iubitului ei Attis.

Cultul orgiastic al Cybelei a persistat până târziu în Imperiul Roman.

Era adesea confundată cu zeitatea Rhea, mama lui Zeus, din mitologia greacă.