Isaac Newton

Isaac Newton
Sir Isaac Newton la 46 de ani, într-un portret din 1689 al pictorului Godfrey Kneller
Date personale
Născut	25 decembrie 1642/4 ianuarie 1643[2][5][6][7] Colsterworth⁠(d), Anglia, Regatul Unit[8]
Decedat	20/31 martie 1727 (84 de ani)[9][10][6][7] Kensington, Regatul Marii Britanii[11]
Înmormântat	Catedrala Westminster[12]
Părinți	Isaac Newton[*]​[13][1][14] Hannah Ayscough[*][[Hannah Ayscough (mother of Isaac Newton)|​]][1][14]
Etnie	englez
Religie	antitrinitarism[15][16][17][18]
Ocupație	matematician filozof
Locul desfășurării activității	Cambridge[19][20][21] Londra[20]
Limbi vorbite	limba latină[22] limba engleză[23][1][22][24]
Activitate
Domiciliu	Anglia[1]
Alma mater	The King's School, Grantham[*][[The King's School, Grantham (school in Lincolnshire, UK)|​]][1] Trinity College[2][1] Trinity College[1] Universitatea Cambridge[3]
Organizație	Universitatea Cambridge
Influențat de	René Descartes[1]
Partid politic	Whig[*]​
Rude	Catherine Barton[*][[Catherine Barton (society wit, Isaac Newton's niece)|​]][4]
Premii	Knight Bachelor[*][[Knight Bachelor (title granted to a man who has been knighted by the British monarch but not inducted as a member of one of the organised orders of chivalry)|​]] (1705)[2][1]
Profesor pentru	Roger Cotes[3], John Flamsteed[3], William Whiston[*][[William Whiston (theologian, historian, mathematician (1667-1752))|​]][3]
Semnătură
Modifică date / text

Isaac Newton (n. 25 decembrie 1642/4 ianuarie 1643, Colsterworth^⁠(d), Anglia, Regatul Unit – d. 20/31 martie 1727, Kensington, Regatul Marii Britanii) a fost un renumit om de știință englez, alchimist, teolog, mistic, matematician, fizician și astronom, președinte al Royal Society. Isaac Newton este savantul aflat la originea teoriilor științifice care vor revoluționa domeniul opticii, matematicii și în special al mecanicii. În 1687 a publicat lucrarea Philosophiae Naturalis Principia Mathematica, în care a descris Legea atracției universale și, prin studierea legilor mișcării corpurilor, a creat bazele mecanicii clasice. A contribuit, împreună cu Gottfried Wilhelm von Leibniz, la fondarea și dezvoltarea calculului diferențial și a celui integral. Newton a fost primul care a demonstrat că legile naturii guvernează atât mișcarea globului terestru, cât și a altor corpuri cerești, intuind că orbitele pot fi nu numai eliptice, dar și hiperbolice sau parabolice. Tot el a arătat că lumina albă este o lumină compusă din radiații monocromatice.

Newton a fost un fizician, înainte de toate. Laboratorul său uriaș a fost domeniul astronomiei, iar instrumentele sale geniale au fost metodele matematice, unele dintre ele inventate de el însuși. Newton nu s-a lăsat antrenat de latura pur astronomică și matematică a activității sale, ci a rămas de preferință fizician. În aceasta constă neobișnuita tenacitate și economia gândirii sale. Până la Newton și după el, până în prezent, omenirea nu a cunoscut o manifestare a geniului științific de o forță și o durată mai mare. Spencer comunica următoarele cuvinte ale lui Newton, rostite cu puțin timp înaintea morții sale: „Nu știu cum arăt eu în fața lumii, dar mie mi se pare că sunt un băiat care se joacă pe malul mării și se distrează căutând din timp în timp pietricele mai colorate decât de obicei, sau o scoică roșie, în timp ce marele ocean al adevărului se întinde necunoscut în fața mea”.