Lexicografie

Lexicografia constă în înregistrarea cuvintelor și expresiilor unei limbi, a unui dialect, a unui domeniu etc., clasarea (în ordine alfabetică), definirea și ilustrarea lor, prin exemple și expresii, ținând cont de mulțimea semnificațiilor lor, precum și de accepțiunile lor în sânul unei limbi date, în scopul alcătuirii dicționarelor.

Lexicografia studiază tehnica alcătuirii dicționarelor. Lexicografia este o ramură a lexicologiei^[1] aplicate^[2].

^ Lexicologia este parte a lingvisticii, știință a unităților de semnificație (moneme) și a combinării lor în unități funcționale (cuvinte, ...), adesea studiate în raporturile lor cu societatea, a cărei expresie sunt. Vd. Paul Robert, Le Petit Robert 1
^ Paul Robert, Le Petit Robert 1, par ...,

[1] Lexicologia este parte a lingvisticii, știință a unităților de semnificație (moneme) și a combinării lor în unități funcționale (cuvinte, ...), adesea studiate în raporturile lor cu societatea, a cărei expresie sunt. Vd. Paul Robert, Le Petit Robert 1

[2] Paul Robert, Le Petit Robert 1, par ...,

[1]

[2]