Liberalism

Liberalismul (din franțuzescul libéralisme) este un curent ideologic și social-politic care promovează libertatea și egalitatea în drepturi.^[1] Liberalii îmbrățișează o gamă largă de opinii. În funcție de modul de înțelegere a acestor principii, majoritatea liberalilor susțin următoarele idei fundamentale: constituționalismul, democrația liberală, alegeri libere și corecte, drepturile omului, comerțul liber, precum și libertatea religioasă.^[2]^[3]^[4]^[5]^[6] Liberalismul cuprinde mai multe tendințe intelectuale și tradiții, dar curentele dominante sunt liberalismul clasic, care a devenit popular în secolul al XVIII-lea,^[7] și liberalismul social, care a devenit popular în secolul al XX-lea.^[8]

Stricto sensu, liberalismul, numit „clasic”, este un curent filosofic născut în Europa secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea, care pleacă de la ideea că fiecare ființă umană are, prin naștere, drepturi naturale pe care nicio putere nu le poate impieta și anume: dreptul la viață, la libertate și la proprietate. Ca urmare, liberalii vor să limiteze prerogativele statului și ale altor forme de putere, oricare ar fi forma și modul lor de manifestare. În sens larg, liberalismul proslăvește construirea unei societăți caracterizate prin: libertatea de gândire a indivizilor, domnia dreptului natural, liberul schimb de idei, economia de piață pe baza inițiativei private și un sistem transparent de guvernare, în care drepturile minorităților sunt garantate. Există mai multe curente de gândire liberală care se diferențiază într-un mod mai precis prin fundamentele lor filosofice, prin limitele asignate statului și prin domeniul asupra căruia ele aplică principiul libertății.

Liberalismul politic este doctrina care vizează reducerea puterilor statului la protecția drepturilor și libertăților individuale, opunându-se ideii de „stat providențial”. Indivizii sunt liberi să își urmărească propriile interese, atât timp cât nu afectează drepturile și libertățile celorlalți. Liberalismul economic este doctrina care proclamă libera concurență pe piață, neintervenția statului în economie și are ca principiu fundamental proprietatea individuală.

^ en Robert Song (1997). Christianity and Liberal Society. Oxford University Press. p. 45. ISBN 0-19-815933-1. (...) grounded on these foundations are the two central values of liberalism: equality and liberty.
^ en Kathleen G. Donohue (2003). Freedom from Want: American Liberalism and the Idea of the Consumer. Baltimore: The Johns Hopkins University Press. ISBN 0-8018-8391-1. Three of them – freedom from fear, freedom of speech, and freedom of religion – had long been fundamental to liberalism.
^ en The Economist. 341 (7995–7997). 1996. (...) all three share a belief in society that provides a constitutional government (rule by laws, not men) and freedom of religion, thought, expression and economic interaction Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ en Sheldon S. Wolin (2016). „Freedom and Equality: Liberal Dilemma”. Politics and Vision: Continuity and Innovation in Western Political Thought. Princeton University Press. p. 525. ISBN 978-0-691-17405-1. The most frequently cited rights included freedom of speech, press, assembly, religion, property, and procedural rights of due process, e.g., fair trial, right to counsel.
^ en Edwin B. Firmage, Bernard G. Weiss, John W. Welch, ed. (1990). „Religious Freedom and Jewish Tradition in Modern Israeli Law – A Clash of Ideologies”. Religion and Law: Biblical-Judaic and Islamic Perspectives. Eisenbrauns. p. 366. ISBN 0-931464-39-0. There is no need to expound here the foundations and principles of modern liberalism, which emphasizes the values of freedom of conscience and freedom of religion.
^ en John J. Lalor, ed. (1899). Cyclopædia of Political Science, Political Economy, and the Political History of the United States. New York: Maynard, Merrill, and Co. Arhivat din original la 6 septembrie 2015. Accesat în 19 noiembrie 2016.
^ en Ralph Raico (16 august 2010). „What Is Classical Liberalism?”. Mises Institute.
^ en Russell Hardin (1999). Liberalism, Constitutionalism, and Democracy. Oxford University Press. p. 323. ISBN 0-19-829084-5.

[1] Robert Song (1997). Christianity and Liberal Society. Oxford University Press. p. 45. ISBN 0-19-815933-1. (...) grounded on these foundations are the two central values of liberalism: equality and liberty.

[2] Kathleen G. Donohue (2003). Freedom from Want: American Liberalism and the Idea of the Consumer. Baltimore: The Johns Hopkins University Press. ISBN 0-8018-8391-1. Three of them – freedom from fear, freedom of speech, and freedom of religion – had long been fundamental to liberalism.

[3] The Economist. 341 (7995–7997). 1996. (...) all three share a belief in society that provides a constitutional government (rule by laws, not men) and freedom of religion, thought, expression and economic interaction Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[4] Sheldon S. Wolin (2016). „Freedom and Equality: Liberal Dilemma”. Politics and Vision: Continuity and Innovation in Western Political Thought. Princeton University Press. p. 525. ISBN 978-0-691-17405-1. The most frequently cited rights included freedom of speech, press, assembly, religion, property, and procedural rights of due process, e.g., fair trial, right to counsel.

[5] Edwin B. Firmage, Bernard G. Weiss, John W. Welch, ed. (1990). „Religious Freedom and Jewish Tradition in Modern Israeli Law – A Clash of Ideologies”. Religion and Law: Biblical-Judaic and Islamic Perspectives. Eisenbrauns. p. 366. ISBN 0-931464-39-0. There is no need to expound here the foundations and principles of modern liberalism, which emphasizes the values of freedom of conscience and freedom of religion.

[6] John J. Lalor, ed. (1899). Cyclopædia of Political Science, Political Economy, and the Political History of the United States. New York: Maynard, Merrill, and Co. Arhivat din original la 6 septembrie 2015. Accesat în 19 noiembrie 2016.

[7] Ralph Raico (16 august 2010). „What Is Classical Liberalism?”. Mises Institute.

[8] Russell Hardin (1999). Liberalism, Constitutionalism, and Democracy. Oxford University Press. p. 323. ISBN 0-19-829084-5.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]