Moldoveni

Denumirea de moldoveni are înțelesuri diferite în funcție de:

• Dreptul internațional, potrivit căruia « moldoveni » sunt toți cetățenii Republicii Moldova indiferent de etnia lor;
• Dreptul României, și studiile etnologice, potrivit cărora « moldovenii » sunt o parte a poporului român (definit prin vorbirea limbii daco-române), anume partea originară din teritoriile fostului Principat al Moldovei, identificată prin particularități cultural-istorice proprii, legate de tradiții și obiceiuri specifice, practici religioase, și grai specific (graiul moldovenesc) pe ambele maluri ale Prutului;
• Dreptul fostelor Republici unionale Sovietice (cu excepția celor trei țări baltice) exprimând punctul de vedere spus „moldovenist”, potrivit căruia „moldovenii constituie un grup etnic specific din Basarabia și Transnistria (dar, nu din Moldova Occidentală dintre Carpați și Prut) format datorită conviețuirii îndelungate (două veacuri) cu rușii, ucrainenii și găgăuzii în cadrul Imperiului țarist, apoi al Uniunii Sovietice și izolării în aceste perioade de grupul etnic românesc”; astfel, spre deosebire de etnicii ruși, ucraineni sau alții din Republica Moldova pe care nimic nu îi deosebește de semenii dânșilor din țările vecine (vezi sursele articolului: Controversa identitară din Republica Moldova), vorbitorii limbii daco-române cetățeni ai acestor foste Republici unionale sovietice sunt definiți ca „o comunitate imaginară, legată prin valori culturale comune care o deosebesc de români, dar o apropie de ruși și de ucraineni”.^[1]

Portal Moldova