National Socialist black metal

Scene regionale
National Socialist black metal
Origini stilistice	Black metal, Rock Against Communism
Origini culturale	Începutul anilor 1990, Europa, Scandinavia, Germania, Norvegia, Ucraina, Polonia, Grecia, Franța
Instrumente tipice	Vocal, chitară electrică, chitară bas, baterie
Popularitate	Underground
Europa - Germania
Alte subiecte
Black metal
Modifică text

National socialist black metal (abreviat NSBM), uneori denumit black metal arian sau black metal neonazist, reprezintă un subgen al black metalului care promovează prin versurile sale valorile național socialiste sau ale unor ideologii identice^[1]^[2]. Acesta este caracterizat de ideologia nazistă combinată cu elemente specifice păgânismului etnic european și este situată într-o relație antagonică cu religiile „interzise”, și anume creștinismul, islamul și iudaismul^[3]^[4]. Totuși, unii artiști sunt mai degrabă sataniști sau ocultiști decât păgâni. Black metalul național socialist nu este considerat un gen de sine stătător, ci o mișcare de orientare neo-völkisch în interiorul scenei^[5]. Conform afirmațiilor profesorului Mattias Gardell, artiștii scenei nsbm văd această ideologie drept „o extensiune logică a sciziunii politice și spirituale inerente black metalului”^[6].

Cu toate că există o mișcare etnic naționalistă în sfera black metalului^[7]^[6], artiștii care adoptă astfel de poziții ideologice reprezintă o minoritate^[8]^[6]^[9]. Majoritatea celor din urmă nu fac apologia acestor valori și credințe în versuri, lăsând discuțiile de natură politică în afara scenei^[10]. Cei care își însușesc valori de extremă-dreapta, însă nu le exprimă în muzică, nu sunt considerați „NSBM” de către mare parte din scena black metalului, însă sunt astfel portretizați de către mass-media^[11].

Unele formații de black metal au realizat referințe la Germania nazistă doar cu scopul de a șoca, asemenea formațiilor de heavy metal sau punk rock. În timp ce unii artiști din scena black metal au boicotat formațiile național-socialiste, alții au rămas indiferenți sau au apreciat muzică fără să acorde însă sprijin membrilor acestora^[12]. În ciuda acestor fapte, conform redactorilor Unheilige Allianzen, Christian Dornbusch și Hans-Peter Killguss, pagan metalul și neonazismul reprezintă tendințele actuale în black metal, tenduri care influențează la rândul lor întreaga scenă^[13].

^ Moberg, Marcus (2015). Christian Metal: History, Ideology, Scene. Bloomsbury Publishing. p. 15.
^ Lashua, B. (2014). Sounds and the City: Popular Music, Place and Globalization. Springer. p. 185.
^ Kirsten, Dyck (2016). Reichsrock: The International Web of White-Power and Neo-Nazi Hate Music. Rutgers University Press. p. 59.
^ Uwe, Puschner (2012). Die völkisch-religiöse Bewegung im Nationalsozialismus: eine Beziehungs- und Konfliktgeschichte. Vandenhoeck & Ruprecht. p. 410.
^ Bertelsmann Stiftung (2009). Strategies for Combating Right-wing Extremism in Europe. Brookings Inst Press. p. 139.
^ ^a ^b ^c Gardell, Mattias (2003). Gods of the Blood: The Pagan Revival and White Separatism. Duke University Press. p. 307.
^ Marshall, David W. (2007). Mass Market Medieval: Essays on the Middle Ages in Popular Culture. McFarland & Company. p. 64.
^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite :9
^ Hecker, Pierre (2016). Turkish Metal: Music, Meaning, and Morality in a Muslim Society. Routledge. p. 129.
^ Dyck, Kirsten (2016). Reichsrock: The International Web of White-Power and Neo-Nazi Hate Music. Rutgers University Press. p. 58-61.
^ „Rechtes Neuheiden-Festival mit Nazi-Runen im "SO 36"”. Accesat în 1 august 2017.
^ Olson, Benjamin Hedge (2008). I Am the Black Wizards: Multiplicity, Mysticism and Identity in Black Metal Music and Culture. Bowling Green State University. p. 99.
^ Dornbusch, Christian (2005). Unheilige Allianzen. Black Metal zwischen Satanismus, Heidentum und Neonazismus. Unrast Verlag. p. 290.

[:10-1] Moberg, Marcus (2015). Christian Metal: History, Ideology, Scene. Bloomsbury Publishing. p. 15.

[2] Lashua, B. (2014). Sounds and the City: Popular Music, Place and Globalization. Springer. p. 185.

[3] Kirsten, Dyck (2016). Reichsrock: The International Web of White-Power and Neo-Nazi Hate Music. Rutgers University Press. p. 59.

[4] Uwe, Puschner (2012). Die völkisch-religiöse Bewegung im Nationalsozialismus: eine Beziehungs- und Konfliktgeschichte. Vandenhoeck & Ruprecht. p. 410.

[5] Bertelsmann Stiftung (2009). Strategies for Combating Right-wing Extremism in Europe. Brookings Inst Press. p. 139.

[:8-6] Gardell, Mattias (2003). Gods of the Blood: The Pagan Revival and White Separatism. Duke University Press. p. 307.

[7] Marshall, David W. (2007). Mass Market Medieval: Essays on the Middle Ages in Popular Culture. McFarland & Company. p. 64.

[:9-8] Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite :9

[9] Hecker, Pierre (2016). Turkish Metal: Music, Meaning, and Morality in a Muslim Society. Routledge. p. 129.

[10] Dyck, Kirsten (2016). Reichsrock: The International Web of White-Power and Neo-Nazi Hate Music. Rutgers University Press. p. 58-61.

[11] „Rechtes Neuheiden-Festival mit Nazi-Runen im "SO 36"”. Accesat în 1 august 2017.

[12] Olson, Benjamin Hedge (2008). I Am the Black Wizards: Multiplicity, Mysticism and Identity in Black Metal Music and Culture. Bowling Green State University. p. 99.

[13] Dornbusch, Christian (2005). Unheilige Allianzen. Black Metal zwischen Satanismus, Heidentum und Neonazismus. Unrast Verlag. p. 290.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]