Pogrom

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

Parte a seriei despre

Discriminare

Forme generale de discriminare

Sex • Rasă • Orientare sexuală • Religie • (Diz)abilitate • Limbă • Vârstă • Specie

Forme specifice de discriminare

Antisemitism • Aporofobie • Homofobie • Heterofobie • Xenofobie • Transfobie • Serofobie • Heterosexism • Misoginie • Misandrie • Antițigănism • Islamofobie • Anticreștinism • Rasism ecologic • Discriminare sexuală la muncă

Discriminarea în România

Rasismul • Discriminarea romilor • Holocaustul în România • Antisemitismul • Antimaghiarism • Robia • Drepturile omului • Drepturile LGBT • Violența domestică • Discriminarea privind încredințarea minorilor

Manifestări

Purificare etnică • Persecutare • Pogrom • Conflict etnic • Genocid • Holocaust • Sclavie • Infracțiune motivată de ură • Violența împotriva persoanelor LGBT • Mutilare genitală • Violența împotriva femeilor • Violență sexuală • Hărțuire sexuală • Blamarea victimei • Avort selectiv • Vânătoare de vrăjitoare

Politici

Separatism • Apartheid • Legile de la Nürnberg • Căsătorii între persoane de același sex • Diferența de venit dintre bărbați și femei • Numerus clausus • Listă neagră

Metode de prevenire

Toleranță • Acțiune afirmativă • Drepturile omului • Drepturile animalelor • Autodeterminare • Desegregare • Intersecționalitate • Feminism • Multiculturalism • Integrare rasială • Integrare socială • Asimilare culturală

Vezi și

CNCD • ACCEPT • Deceniul de incluziune a romilor • Eugenism • Corectitudine politică

editează

Pogrom (din rusă погрóм, provine de la громить, „a distruge”, cu sensul de măcel) este un atac masiv, violent, neprovocat, lansat de o masă de oameni, în mare parte civili și/sau membri ai unor miliții sau organizații, împotriva locuitorilor aparținând unei alte comunități etnice, naționale, rasiale, religioase, sexuale, adesea minoritare și prigonite, etc și care se caracterizează prin omoruri, violuri, hărțuiri, mutilări, bătăi, răpiri, distrugeri de case, firme, lăcașuri de cult, și alte bunuri, jafuri etc. Faptele pot avea un caracter aparent spontan, dar, de fapt, în majoritatea cazurilor sunt inspirate sau provocate de organizații, partide sau de către autorități. După A.Oișteanu, pogromul „exprimă o dinamică psihosocială specifică, fiind vorba practic de un linșaj, cu călău colectiv și victimă colectivă, ”^[1]. Cuvântul pogrom, după Webster’s II New Riverside University Dictionary, 1988, provine din limba rusă și își are originea în cuvintele po= asemănător, aproape de ... și grom= tunet, termenul descriind metaforic („precum tunetul”) și a fost aplicat la început în Imperiul Rus masacrelor de acest fel îndreptate împotriva evreilor. Enciclopedia Wordsworth, 1995, dă cuvântului următoarea explicație: „(În rusă: distrugere) un atac violent neprovocat asupra unui grup etnic, în particular evrei, condus cu acordul autorității”. Termenul s-a extins cu timpul și la fapte similare indreptate împotriva altor grupuri de populație.