Potasiu

Potasiu
Bile de potasiu în ulei de parafină
Argon ← Potasiu → Calciu Na   19 K                                                                                                                                                                                                                                           K Rb Tabelul complet • Tabelul extins
Informații generale
Nume, Simbol, Număr	Potasiu, K, 19
Serie chimică	metale alcaline
Grupă, Perioadă, Bloc	1, 4, s
Densitate	856 kg/m³
Culoare	alb argintiu
Număr CAS	7440-09-7
Număr EINECS	231-119-8
Proprietăți atomice
Masă atomică	39,0983 u
Rază atomică	220 (243) pm
Rază de covalență	196 pm
Rază van der Waals	275 pm
Configurație electronică	[Ar] 4s1
Electroni pe nivelul de energie	2, 8, 8, 1
Număr de oxidare	+1
Oxid	bază tare
Structură cristalină	cubică cu fețe centrate
Proprietăți fizice
Fază ordinară	solid
Punct de topire	63,4 °C ; 336,53 K
Punct de fierbere	758,9 °C ; 1032 K
Energie de fuziune	2,334 kJ/mol
Energie de evaporare	79,87 kJ/mol
Temperatură critică	K
Presiune critică	Pa
Volum molar	45,94×10-6 m³/kmol
Presiune de vapori	1,06×10-4 Pa
Viteza sunetului	2000 m/s la 20 °C
Forță magnetică
Informații diverse
Electronegativitate (Pauling)	0,82
Capacitate termică masică	757 J/(kg·K)
Conductivitate electrică	13,9×106 S/m
Conductivitate termică	102,4 W/(m·K)
Prima energie de ionizare	418,8 kJ/mol
A 2-a energie de ionizare	3052 kJ/mol
A 3-a energie de ionizare	4420 kJ/mol
A 4-a energie de ionizare	5877 kJ/mol
A 5-a energie de ionizare	7975 kJ/mol
A 6-a energie de ionizare	9590 kJ/mol
A 7-a energie de ionizare	11.343 kJ/mol
A 8-a energie de ionizare	14.944 kJ/mol
A 9-a energie de ionizare	16.963,7 kJ/mol
A 10-a energie de ionizare	48.610 kJ/mol
Cei mai stabili izotopi
Simbol AN T1/2 MD Ed PD MeV 39K 93,26% stabil cu 20 neutroni 40K 0,01167% 1,277×109 ani 10,48% ε 89,52% β- 1,505 1,311 40Ar 40Ca 41K 6,73% stabil cu 22 neutroni
Precauții
NFPA 704
Unitățile SI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.
Modifică text

Potasiul (sau kaliu, notat cu simbolul K, din latină kalium^[1], din limba arabă: القَلْيَه‎ al-qalyah „cenușă de plante”^[2]) este elementul chimic cu numărul atomic 19. Are masa atomică de 39,0983 u.a.m.

Acest element chimic a fost izolat prima dată din potasă^[2]. Este un metal alcalin de culoare alb-argintie, maleabil și ductil, care se oxidează ușor în aer^[3]. Reacționează violent cu apa, generând suficientă căldură pentru a aprinde hidrogenul gazos eliberat^[3]; poate reacționa și cu gheața până la temperatura de -100 °C^[4].

În natură este întâlnit numai sub formă de sare ionică^[5], este prezent în concentrație semnificativă, în stare dizolvată, în apa de mare, de asemenea este întâlnit, sub forma diverșilor compuși, ca și constituent al unor minerale. Ionul de potasiu, prezent în țesuturile vegetale și animale, este un oligoelement indispensabil în metabolismul celulelor vii^[6]. Cea mai ridicată concentrație de potasiu o au celulele plantelor, fiind aglomerat în special în fructul lor^[7].

Concentrația mare de potasiu din plante, asociat cu cantitățile foarte scăzute de sodiu din acestea, conduce la izolarea potasiului din cenușa de plante, fiind din punct de vedere istoric factorul care a condus la numele de potasă. Agricultura intensă privează solul de potasiu, iar fertilizatorii agricoli consumă 93% din producția chimică a potasiului la nivel de economie globală modernă.

Potasiul și sodiul sunt metale alcaline, care sunt identice din punct de vedere chimic^[8], acesta fiind un motiv pentru care sărurile acestora nu au fost diferențiate istoric. S-a constatat că sunt elemente chimice diferite doar în momentul când au fost izolate prin electroliză la începutul secolului 19.

Funcțiile potasiului și ale sodiului în organismele vii sunt diferite. Animalele, în special, folosesc sodiul și potasiul diferit pentru a genera potențial electric în celulele lor, în special țesutul nervos. Deficitul de potasiu la animale, inclusiv omul, conduce la numeroase disfuncții neurologice.