Principatul Transilvaniei (1711-1867)

Principatul Transilvaniei

Transilvania

Marele Principat al Transilvaniei (ro)
Erdélyi Nagyfejedelemség (hu)
Großfürstentum Siebenbürgen (de)


Drapel	Stemă

Marele Principat al Transilvaniei în 1791

Capitală

Sibiu
Cluj

Limbă

latina și germana (în administrație)
româna, maghiara și germana (în popor)

Guvernare

Formă de guvernare

principat

Principe al Transilvaniei

- 1711 - 1765

Carol al VI-lea, totodată Principe al Transilvaniei

- 1765 - 1867

Franz Joseph I, totodată Mare Principe al Transilvaniei

Istorie

Compromisul austro-ungar

1867

Economie

Monedă

Taler

Principatul Transilvaniei (în germană Fürstentum Siebenbürgen, iar în maghiară Erdélyi Nagyhercegség; după 1765, Marele Principat al Transilvaniei — în germană Großfürstentum Siebenbürgen, iar în maghiară Erdélyi Nagyfejedelemség) a fost, începând cu anul 1711, o țară constituentă a Monarhiei Habsburgice, care a cucerit, treptat, după 1699, fostul Principat autonom al Transilvaniei, vasal Imperiului Otoman. În 1804 a devenit o țară componentă a Imperiului Austriac. În această perioadă nu a mai existat un principe al Transilvaniei separat, titlul fiind adăugat la pleiada de titluri ale monarhului habsburgic, care a domnit prin guvernatori numiți direct. Țara a păstrat o adunare legislativă cu puteri limitate și o largă autonomie administrativă acordată fiecărei regiuni componente.

Monarhii habsburgici, acționând ca monarhi absoluți, au manevrat în politica internă transilvăneană pentru a asigura componentei catolice o pondere cât mai însemnată, atrăgând de partea sa o parte a grupului etnic românesc majoritar. Războaiele napoleoniene au răspândit naționalismul, apoi au izbucnit tensiuni interetnice, manifestate în Revoluția din 1848 care s-a soldat cu masacre și cu lupte grele pe teritoriul Principatului. Acesta a dispărut în 1867, prin includerea în partea maghiară a Imperiului Austro-Ungar.