Regiunea Amur

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

Amur
Амурская область
—  Regiune  —
Drapel Stemă
Amur (Rusia) Poziția geografică în Rusia
Coordonate: 53°33′00″N 127°50′00″E ({{PAGENAME}}) / 53.55°N 127.83333333333°E
Țara	Rusia
Atestare	20 octombrie 1932
Reședință	Blagoveșcensk
Guvernare
- Guvernator	Vasili Aleksandrovici Orlov[*][[Vasili Aleksandrovici Orlov (politician rus)|​]] (RU, 27 septembrie 2018)
Suprafață
- Total	361,913 km²
Altitudine	578 m.d.m.
Populație (2002[1])
- Total	902,844 locuitori
Fus orar	Ora Iakuțkului[*]​
Indicativ auto	28
Prezență online
www.amurobl.ru OpenStreetMap relation
Harta regiunii Amur în cadrul Rusiei
Modifică date / text

Regiunea Amur (în limba rusă: Аму́рская о́бласть) este un subiect federal al Rusiei – o regiune (oblast). Regiunea se întinde în regiunea străbătută de râurile Amur și Zeia. Se învecinează cu Republica Saha (nord), Ținutul Habarovsk (est), Republica Populară Chineză (sud) și Regiunea Cita (vest).

Ținutul Amur ori Priamurie (Transamuria) (în limba rusă: Аму́рский край, Приаму́рье) au fost numele neoficiale sub care au fost cunoscute teritoriile țariste din regiunea râului Amur, care corespund cu oarecare aproximație cu Regiunea Amur din zilele noastre. Priamuria a fost locuită, până la cucerirea teritoriului, de populația seminomadă manciu. Regiunea a fost ocupată de China, iar în 1858 a fost anexată de Rusia, în urma semnării Tratatului de la Aigun.

Centrul administrativ al regiunii, Blagoveșcensk, este cea mai veche așezare rusă din Orientul Îndepărtat Rus, fiind fondată în 1856. Orașul este un centru al mineritului (aur). Teritoriul regiunii este străbătut de două căi ferate: „transsiberiana” și „Baikal – Amur”.

În zonă, primul val de coloniști ruși a sosit pe la mijlocul secolului al XVII-lea. Ei încercau să găsească un teritoriu cu o climă mai blândă față de cea aspră de la nord. Rușii au intrat rapid în conflict cu populațiile locale, care au apelat la ajutorul și protecția Manciuriei. După înfrângerea din Războiul opiumului, un nou val de coloniști ruși a sosit în regiune (în special țărani și cazaci). Ultimul mare val de coloniști a sosit în regiune în timpul construcției căii ferate transsiberiene.