Rutenia

Țară
Rutenia
— *regiune geografică, noțiune și names of Rus', Russia and Ruthenia[]** —


Prezență online


Poziția regiunii Rutenia Poziția regiunii Rutenia
Modifică date / text

Rutenia (în latină Ruthenia) este un exonim, folosit inițial în latina medievală ca una dintre numeroasele denumiri pentru regiunile est-slavice, și cel mai frecvent ca desemnare pentru pământurile Rusiei Kievene (în slavonă Рѹ́сь / Rus' și Рѹ́сьскаѧ землѧ / Rus'kaia zemlia).^[1]^[2] În perioada modernă timpurie, termenul a dobândit, mai multe semnificații specifice.

Începând cu secolul al XIII-lea, în istoriografia occidentală, termenul începe să desemneze în special teritoriile slavice din sud-estul Rusiei Kievene, precum și a unor terenuri a Moscovei din nord-est.^[3] În cele din urmă, această distincție în Occident a fost fixată în timpul Marelui Ducat al Lituaniei și a Uniunii polono-lituaniene^[4] și continuă până astăzi.

^ Nazarenko, Aleksandr Vasilevich (2001). „1. Имя "Русь" в древнейшей западноевропейской языковой традиции (XI-XII века)” [The name Rus' in the old tradition of Western European language (XI-XII centuries)]. Древняя Русь на международных путях: междисциплинарные очерки культурных, торговых, политических связей IX-XII веков [Old Rus' on international routes: Interdisciplinary Essays on cultural, trade, and political ties in the 9th-12th centuries] (DJVU) (în rusă). Languages of the Rus' culture. pp. 40, 42–45, 49–50. ISBN 978-5-7859-0085-1. Arhivat din original la 14 august 2011.
^ Magocsi, Paul R. (2010). A History of Ukraine: The Land and Its Peoples. University of Toronto Press. p. 73. ISBN 978-1-4426-1021-7. Accesat în 14 februarie 2017.
^ Anonymi Belae regis notarii. Gestis Hungarorum / Ed. S. L. Endlicher // Rerum Hungaricarum. Monumenta Arpadiana. — Sangalli: Scheitlin & Zollikofer, 1849. — P. 9—12, 14—15, 18.
^ Хорошкевич А. Л. Россия и Московия: Из истории политико-географической терминологии // Acta Baltico-slavica. — 1976. — Т. X. — С. 47—57.

[Nazarenko2001-1] Nazarenko, Aleksandr Vasilevich (2001). „1. Имя "Русь" в древнейшей западноевропейской языковой традиции (XI-XII века)” [The name Rus' in the old tradition of Western European language (XI-XII centuries)]. Древняя Русь на международных путях: междисциплинарные очерки культурных, торговых, политических связей IX-XII веков [Old Rus' on international routes: Interdisciplinary Essays on cultural, trade, and political ties in the 9th-12th centuries] (DJVU) (în rusă). Languages of the Rus' culture. pp. 40, 42–45, 49–50. ISBN 978-5-7859-0085-1. Arhivat din original la 14 august 2011.

[Magocsi2010-2] Magocsi, Paul R. (2010). A History of Ukraine: The Land and Its Peoples. University of Toronto Press. p. 73. ISBN 978-1-4426-1021-7. Accesat în 14 februarie 2017.

[3] Anonymi Belae regis notarii. Gestis Hungarorum / Ed. S. L. Endlicher // Rerum Hungaricarum. Monumenta Arpadiana. — Sangalli: Scheitlin & Zollikofer, 1849. — P. 9—12, 14—15, 18.

[4] Хорошкевич А. Л. Россия и Московия: Из истории политико-географической терминологии // Acta Baltico-slavica. — 1976. — Т. X. — С. 47—57.

[1]

[2]

[3]

[4]