Saturn

Pentru alte sensuri, vedeți Saturn (dezambiguizare).
Saturn ♄

Fotografiat în culoare naturală apropiindu-se de echinocțiu de Cassini în iulie 2008; punctul din colțul din stânga jos este Titan
Denumiri
Numit dupăSaturn (zeu)
AdjectiveSaturnian
Caracteristici orbitale
Afeliu1.514,50 milioane km
Periheliu1.352,55 milioane km
Axa semimajoră1.433,53 milioane km
Excentricitate0,0565
Per.orbitală29,4571 ani
10.759,22 zile
24.491,07 zile saturniene[1]
Per.sinodică378,09 zile
Viteză orbitală medie9,68 km/s
Anomalie medie317,020° [2]
Înclinație orbitală2,485°față de planul eliptic[2]
5,51° față de ecuatorul Soarelui[2]
0,93° față de planul invariabil[3]
Longitudinea nodului ascendent113,665°
Argumentul periastrului339,392° [2]
Sateliți83 cu desemnări formale
nenumărați sateliți minori
Caracteristici fizice [4]
Raza medie58.232 km [a]
Raza ecuatorială60.268 km [a]
Raza polară54.364 km [a]
Aplatizare0,09796
Circumferință365.882,4 km ecuator[5]
Suprafață4,27×1010 km2 [6][a]
Volum8,2713×1014 km3 [a]
Masă5,6834×1026 kg
Densitatea medie0,687 g/cm3 [b]
Gravitația de suprafață10,44 m/s2 [a]
Viteza de eliberare35,5 km/s [a]
Per.de rotație siderală10h 33m 38s +h 1m 52s
h 1m 19s
[7][8]
Viteză de rotație ecuatorială9,87 km/s [a]
Înclinare axială26,73° (față de orbită)
Ascensie dreaptă pol nord40,589°; 2h 42m 21s
Declinație pol nord83,537°
Albedo0,342 (Bond) [9]
0,499 (geom.)[10]
Temperaturămedie 134 K (−139 °C)
Magnitudine aparentă−0,55-+1,17 [11]
Diametru unghiular14.5″ la 20,1″ (fără inele)
Compoziție atmosferică
Presiune atmosferică140 kPa [12]
Hidrogen96,3%±2,4%
Heliu3,25%±2,4%
Metan0,45%±0,2%
Amoniac0,0125%±0,0075%
Hidrogen deuterid0,0110%±0,0058%
Etan0,0007%±0,00015%

Saturn este a șasea planetă de la Soare și a doua ca mărime din Sistemul Solar, după Jupiter. Este un gigant gazos cu o rază medie de aproximativ nouă ori mai mare decât cea a Pământului.[13][14] Deși densitatea sa este de doar o optime din densitatea medie a Pământului, datorită volumului său mare, masa lui Saturn este de 95 de ori mai mare decât cea a Pământului.[15][16][17] Numele derivă de la zeul omonim al mitologiei romane, omologul titanul Cronos, din mitologia greacă; simbolul său astronomic (♄) este o reprezentare stilizată a secerei zeului agriculturii.

Interiorul lui Saturn este cel mai probabil compus dintr-un nucleu de fier–nichel și rocă (compuși de siliciu și oxigen). Nucleul este înconjurat de un strat de hidrogen metalic, un strat intermediar de hidrogen lichid și heliu lichid și, în cele din urmă, un strat exterior gazos. Saturn are o nuanță galben pal datorită cristalelor de amoniac din atmosfera sa superioară. Se crede că un curent electric din stratul de hidrogen metalic dă naștere câmpului magnetic planetar al lui Saturn, care este mai slab decât al Pământului, dar are un moment magnetic de 580 de ori mai mare decât al Pământului datorită dimensiunii mai mari a lui Saturn. Puterea câmpului magnetic al lui Saturn este în jur de o douăzecime din cea a lui Jupiter.[18] Atmosfera exterioară este în general calmă deși pot persista tipare prelungite de furtuni. Pe Saturn suflă vânturi de aproximativ 1.800 km/h, mai puternice decât pe Jupiter dar nu la fel de mare ca cele de pe Neptun.[19] Pe baza studiilor asupra inelului C al planetei, în ianuarie 2019 s-a stabilit că o zi pe planeta Saturn are 10h 33m 38s +h 1m 52s
h 1m 19s
.[7][8]

Cea mai faimoasă trăsătură a planetei este sistemul său inelar proeminent, care este compus în mare parte din particule de gheață, cu o cantitate mai mică de resturi stâncoase și praf. S-a confirmat descoperirea a 83 de sateliți[20] care orbitează planeta, dintre care 53 au nume oficiale. Titan, cel mai mare satelit a lui Saturn și al doilea ca mărime din Sistemul Solar, este mai mare decât planeta Mercur, deși mai puțin masiv și este singurul satelit din Sistemul Solar care are o atmosferă substanțială.[21]

Văzut de pe Pământ, Saturn pare a fi o stea strălucitoare pe cer, ușor vizibilă cu ochiul liber. Abia după inventarea telescopului, însă, i-au fost descoperite inelele și sateliții. Deși calitatea instrumentelor de observare a evoluat, trimiterea sondelor spațiale a dezvăluit detalii fără precedent. Sondele Pioneer 11, Voyager 1 și Voyager 2 au trecut aproape de Saturn, dar complexitatea descoperirilor lor a motivat trimiterea unui orbitator, Cassini,[22][23] care a trimis sonda Huygens pe suprafața lui Titan.

  1. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite CSeligman
  2. ^ a b c d Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite VSOP87
  3. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite meanplane
  4. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite fact
  5. ^ „By the Numbers – Saturn”. NASA Solar System Exploration. NASA. Accesat în . 
  6. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite nasafact
  7. ^ a b McCartney, Gretchen; Wendel, JoAnna (). „Scientists Finally Know What Time It Is on Saturn”. NASA. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ a b Mankovich, Christopher; et al. (). „Cassini Ring Seismology as a Probe of Saturn's Interior. I. Rigid Rotation”. The Astrophysical Journal. 871 (1): 1. arXiv:1805.10286Accesibil gratuit. Bibcode:2019ApJ...871....1M. doi:10.3847/1538-4357/aaf798. ISSN 0004-637X. 
  9. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite Hanel_et_al
  10. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite Mallama_et_al
  11. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite Mallama_and_Hilton
  12. ^ Knecht, Robin (). „On The Atmospheres Of Different Planets” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  13. ^ Brainerd, Jerome James (). „Characteristics of Saturn”. The Astrophysics Spectator. Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ „General Information About Saturn”. Scienceray. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ Brainerd, Jerome James (). „Solar System Planets Compared to Earth”. The Astrophysics Spectator. Arhivat din original la . Accesat în . 
  16. ^ Dunbar, Brian (). „NASA – Saturn”. NASA. Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite Mass ref 3
  18. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite mag
  19. ^ „The Planets ('Giants')”. Science Channel. . 
  20. ^ Rincon, Paul (). „Saturn overtakes Jupiter as planet with most moons”. BBC News. Accesat în . 
  21. ^ Munsell, Kirk (). „The Story of Saturn”. NASA Jet Propulsion Laboratory; California Institute of Technology. Arhivat din original la . Accesat în . 
  22. ^ „Sonda Cassini está pronta para mergulhar em Saturno (Manobra será realizada em 15 de setembro.)”. Agence France-Presse + G1 Ciência e Saúde. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  23. ^ A Última Missão da Sonda Cassini-Huygens. Ceticismo.net. . Arhivat din original la . Accesat în . 


Eroare la citare: Există etichete <ref> pentru un grup numit „lower-alpha”, dar nu și o etichetă <references group="lower-alpha"/>


© MMXXIII Rich X Search. We shall prevail. All rights reserved. Rich X Search