Back Словениа Abkhazian Slovenia ACE Словение ADY Slowenië Afrikaans Slowenien ALS ስሎቬኒያ Amharic Slovenia AMI Eslovenia AN Slofenia ANG स्लोवेनिया ANP

Slovenia

Slovenia
Slovenija (slovenă)
Republika Slovenija (slovenă)
Drapelul SlovenieiStema Sloveniei[*]​
Drapelul SlovenieiStema Sloveniei[*]​
Deviză: I feel SLOVEnia Modificați la Wikidata
Geografie
Suprafață 
 - Total20.271 km²[1] Modificați la Wikidata
Cel mai înalt punctTriglav (2.864 m) Modificați la Wikidata
Cel mai jos punctMarea Adriatică (0 m) Modificați la Wikidata
VeciniItalia
Austria
Croația
Ungaria Modificați la Wikidata
Fus orarUTC+1 (UTC+1) Modificați la Wikidata
Populație
 - Estimare 20182.066.880
Limbi oficialelimba slovenă Modificați la Wikidata
Etnonimsloveni (pl.)
sloven (masc.)
slovenă (fem.) Modificați la Wikidata
Guvernare
Sistem politicrepublică democratică[*]​[3] Modificați la Wikidata
Președinte⁠(d)Nataša Pirc Musar[*]​ Modificați la Wikidata
Prim-ministru⁠(d)Robert Golob[*]​ Modificați la Wikidata
LegislativParlamentul Sloveniei⁠(d) Modificați la Wikidata
CapitalaLjubljana () Modificați la Wikidata
Economie
PIB (PPC) 
PIB (nominal)
 - Total61.748.586.535 de dolar americani[4] Modificați la Wikidata
GiniModificați la Wikidata24,4
IDUModificați la Wikidata0,918
Monedăeuro (EUR[7]) Modificați la Wikidata
Coduri și identificatori
Cod CIOSLO Modificați la Wikidata
Cod mobil293 Modificați la Wikidata
Prefix telefonic+386 Modificați la Wikidata
ISO 3166-2SI Modificați la Wikidata
Domeniu Internet.si Modificați la Wikidata
Prezență online
site web oficial
hasthtag
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Slovenia (în slovenă Slovenija; ),[8] oficial Republica Slovenia (în slovenă Republika Slovenija [9] abr.: RS[10]), este un stat suveran situat în sudul Europei Centrale, la o răscruce de drumuri culturale și comerciale europene importante.[11][12] Se învecinează cu Italia spre vest, Austria spre nord, Ungaria spre nord-est, Croația spre sud-est și are o mică ieșire la Marea Adriatică spre sud-vest.[13] Acoperă 20.273 kilometri pătrați și are o populație de 2,07 milioane de locuitori.[14] Unul dintre statele succesoare ale fostei Iugoslavii, Slovenia este o republică parlamentară,[15] membră a Națiunilor Unite, a Uniunii Europene și a NATO.[16] Capitala și cel mai mare oraș este Ljubljana.[17]

Slovenia are un relief predominant montan,[18] cu o climă continentală,[19] cu excepția litoralului sloven, care are o climă submediteraneană, și a nord-vestului, care are un climat alpin.[20] În plus, Alpii Dinarici și Câmpia Panonică se întâlnesc pe teritoriul Sloveniei. Țara, marcată de o diversitate biologică semnificativă,[21][22] este una dintre cele mai bogate în apă din Europa,[23] cu o rețea densă de râuri, un sistem acvifer bogat și cu cursuri de apă subterane carstice.[24] Peste jumătate din teritoriu este acoperit de pădure.[25] Locuirea umană a Sloveniei este dispersată și neuniformă.[26]

Slovenia a fost de-a lungul istoriei la răscrucea limbilor și culturilor slave, germanice și romanice.[27][28][29] Deși populația nu este omogenă, slovenii reprezintă majoritatea.[30] Limba slovenă, din familia slavă de sud, este limba oficială în întreaga țară. Slovenia este o țară în mare măsură secularizată,[31] dar catolicismul⁠(d) și luteranismul au influențat în mod semnificativ cultura și identitatea sa.[32] Economia Sloveniei este mică, deschisă și orientată spre export⁠(d)[33] și a fost puternic influențată de condițiile internaționale.[34] A fost grav afectată de criza zonei euro care a început în 2009.[35] Principalul domeniu economic îl constituie serviciile⁠(d), urmate de industrie și construcții.[36]

Istoric, teritoriul actual al Sloveniei a făcut parte din numeroase state diferite, printre care Imperiul Roman, Imperiul Bizantin, Imperiul Carolingian și Sfântul Imperiu Roman, Monarhia Habsburgică, Republica Venețiană, Provinciile Ilirice⁠(d) napoleoniene sub administrație franceză, Imperiul Austriac și Austro-Ungaria. În octombrie 1918, slovenii și-au exercitat pentru prima oară auto-determinarea și au cofondat Statul slovenilor, croaților și sârbilor. În decembrie 1918, el a fuzionat cu Regatul Serbiei în Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (redenumit în 1929 Regatul Iugoslaviei).

În timpul celui de al Doilea Război Mondial (1939-1945), Germania, Italia și Ungaria au ocupat și anexat Slovenia (1941-1945), o mică zonă fiind transferată Statului Independent al Croației, un stat-marionetă nazist.[37] În 1945, Slovenia a devenit membră fondatoare a Republicii Populare Federale Iugoslavia, redenumită în 1963 Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. În primii ani de după al Doilea Război Mondial, acest stat a fost inițial aliat cu Blocul Estic, însă nu a aderat niciodată la Pactul de la Varșovia și în 1961 a devenit unul dintre fondatorii Mișcării de Nealiniere.

În iunie 1991, după introducerea democrației reprezentative multi-partid, Slovenia s-a separat de Iugoslavia și a devenit o țară independentă.[38] În 2004, a intrat în NATO și în Uniunea Europeană; în 2007 a devenit prima țară fostă comunistă⁠(d) care a aderat la zona euro;[39] iar în 2010 a aderat la OCDE, asociația globală a țărilor dezvoltate cu venituri ridicate.[40]

  1. ^ (PDF) https://www.stat.si/StatWeb/File/DocSysFile/10033/Spremembe_povrsine_Slovenije.pdf  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ Population, Slovenia, 1 January 2018 (în engleză), Statistični urad Republike Slovenije[*][[Statistični urad Republike Slovenije (Slovenia's principal government institution in charge of statistics and census data)|​]], , accesat în  
  3. ^ Constituția Sloveniei 
  4. ^ , Banca Mondială https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ https://data.worldbank.org/indicator/SI.POV.GINI  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. ^ Raportul Dezvoltării Umane,  
  7. ^ ISO 4217 
  8. ^ „Slovenski pravopis 2001: Slovenija”. 
  9. ^ AFI: [ɾɛˈpùːblika slɔˈʋèːnija]. Sursa: „Slovenski pravopis 2001: Republika Slovenija”. 
  10. ^ AFI: [ɾəˈsə́]. Source: „Slovenski pravopis 2001: Republika Slovenija”. 
  11. ^ Černe, Andrej (). Orožen Adamič, Milan, ed. „Gateway to Western, Central, and Southeastern Europe” (PDF). Slovenia: A Geographical Overview. Association of the Geographical Societies of Slovenia: 127. ISBN 961-6500-49-X. For centuries, the territory of Slovenia has been crossed by traditional transportation routes connecting northern Europe with southern, eastern, and western Europe. Slovenia's location in the northwestern part of the Mediterranean's most inland bay on the Adriatic Sea where the Alps, the plateaus of the Dinaric Alps, and the western margins of the Pannonian Basin meet gives [it] a relatively quite advantageous traffic and geographical position distinguished by its transitional character and the links between these geographical regions. In the wider macroregional sense, this transitional character and these links have not changed since prehistoric times. 
  12. ^ Murovec, Nika; Kavaš, Damijan (decembrie 2010). Introducing the National Context: Brief Presentation of the National Context (PDF). SWOT Analysis: Status of the Creative Industries in Ljubljana. Ljubljana: Inštitut za ekonomska raziskovanja [Institute for Economic Research]. p. 5. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . For millennia, Slovenia has been at the crossroads of trade and cultural routes leading from north to south, from east to west. 
  13. ^ Nicoll, William; Schoenberg, Richard (). Europe beyond 2000: the enlargement of the European Union towards the East. Whurr Publishers. p. 121. ISBN 978-1-86156-064-3. 
  14. ^ „About Slovenia: Republic of Slovenia”. Vlada.si. Government of Slovenia, Republic of Slovenia. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ Radonjić, Biljana (). „Political Overview”. În Reuvid, Jonathan. Doing Business with Slovenia. ISBN 978-1-905050-70-3. 
  16. ^ „Slovenia First 20 Years”. Slovenia: South Australia Newsletter. . Accesat în . 
  17. ^ Vuk Dirnberk, Vojka; Tomaž Valantič. Statistični portret Slovenije v EU 2011 [Statistical Portrait of Slovenia in the EU 2011] (PDF) (în Slovenian și English). Statistical Office of the Republic of Slovenia. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  18. ^ Perko, Drago (). „Slovenia at the Junction of Major European Geographical Units” (PDF). The Slovenian. Toronto: Vse Slovenski Kulturni Odbor [The All Slovenian Cultural Committee]. 
  19. ^ Fallon, Steve (). „Environment”. Slovenia (ed. 5). Lonely Planet. p. 40. ISBN 978-1-74104-480-5. 
  20. ^ Ogrin, Darko (). „Modern Climate Change in Slovenia”. În Orožen Adamič, Milan. Slovenia: A Geographical Overview (PDF). Association of the Geographical Societies of Slovenia. p. 45. ISBN 961-6500-49-X. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  21. ^ Blažič, Mateja; Arih, Andrej; Nartnik, Irena; Turk, Inga (). „Endangered Species”. Environmental Agency of the Republic of Slovenia, Ministry of the Environment and Spatial Planning. Accesat în . 
  22. ^ Hlad, Branka; Skoberne, Peter, ed. (). „Characteristics of Biological and Landscape Diversity in Slovenia”. Biological and Landscape Diversity in Slovenia: An Overview (PDF). Ljubljana: Environmental Agency of the Republic of Slovenia, Ministry of the Environment and Spatial Planning. p. 13. ISBN 961-6324-17-9. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  23. ^ „World Water Day 2011”. Statistical Office of the Republic of Slovenia. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  24. ^ „Country Introduction”. European state of the environment 2010 – contributions from Slovenia. Environmental Agency of the Republic of Slovenia, Ministry of the Environment and Spatial Planning. Accesat în . 
  25. ^ „Slovenian Forest in Figures”. Slovenia Forest Service. februarie 2010. Arhivat din original la . 
  26. ^ Kladnik, Drago (). „Modern Climate Change in Slovenia”. În Orožen Adamič, Milan. Slovenia: A Geographical Overview (PDF). Association of the Geographical Societies of Slovenia. p. 93. ISBN 961-6500-49-X. 
  27. ^ „SOER: Country Introduction”. Environment Agency of the Republic of Slovenia. Accesat în . 
  28. ^ Vinkler, Jonatan (). Medkulturni dialog kot temeljna vrednota EU [Intercultural Dialogue as the Fundamental Value of the EU] (PDF) (în Slovenian și English). Faculty of Humanities Koper, University of Primorska. ISBN 978-961-92233-2-1. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  29. ^ „Resolution on the National Security Strategy of the Republic of Slovenia” (PDF). National Assembly of the Republic of Slovenia. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  30. ^ Zupančič, Jernej (). „Ethnic Structure of Slovenia and Slovenes in Neighbouring Countries”. În Orožen Adamič, Milan. Slovenia: A Geographical Overview (PDF). Association of the Geographical Societies of Slovenia. p. 87. ISBN 961-6500-49-X. 
  31. ^ Martinšek, Maja (). Odnos med državo in religijo v Sloveniji [The Relationship Between the State and Religion in Slovenia] (PDF). Faculty of Humanities, University of Ljubljana. 
  32. ^ Štrubelj, Dejan (). Primerjava narodne, verske in jezikovne sestave Slovenije: diplomsko delo [Comparison of Ethnic, Religious and Ethnic Structure of Slovenia: Diploma Thesis] (PDF) (în Slovenian). Faculty of Arts, University of Ljubljana. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  33. ^ Lahovnik, Matej (). „Corporate Strategies In The Post-Transition Economy: The Case Of Slovenian Companies”. The Journal of Applied Business Research. 27 (1): 61–68. ISSN 0892-7626. COBISS 19878374. Arhivat din original la . Accesat în .  templatestyles stripmarker în |id= la poziția 1 (ajutor)
  34. ^ Banutai, Andreja (). Analiza modela gospodarske diplomacije Republike Slovenije [Analysis of the Economic Diplomacy Model of the Republic of Slovenia] (PDF) (în Slovenian și English). Ljubljana: Faculty of Social Sciences, University of Ljubljana. p. 5. 
  35. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite VE2012-03-15
  36. ^ Fajić, Lejla, ed. (septembrie 2011). „Tabela 2b: Dodana vrednost po dejavnostih in bruto domači proizvod” [Table 2b: Added Value by Activities and Gross Domestic Product]. Jesenska napoved gospodarskih gibanj 2011: statistična priloga [Autumn Prediction of Economic Movements 2011: Statistical Appendix] (PDF) (în Slovenian). Ljubljana: Institute for Macroeconomic Analysis and Development (UMAR/IMAD), Republic of Slovenia. p. 45. 
  37. ^ Sečen, Ernest (). „Mejo so zavarovali z žico in postavili mine” [They Protected the Border with Wire and Set up Mines]. Dnevnik.si (în slovenă). 
  38. ^ Škrk, Mirjam (). „Recognition of States and Its (Non-)Implication on State Succession: The Case of Successor States to the Former Yugoslavia”. În Mrak, Mojmir. Succession of States. Martinus Nijhoff Publishers. p. 5. ISBN 9789041111456. 
  39. ^ P. Ramet, Sabrina (). „Democratization in Slovenia – The Third Stage”. Serbia, Croatia and Slovenia at Peace and at War: Selected Writings, 1983–2007. LIT Verlag Münster. p. 272. ISBN 978-3-03735-912-9. 
  40. ^ Dutta, Manoranjan (). „Historical Progression of the EU”. The United States of Europe: European Union and the Euro Revolution. 9781780523149. p. 31. ISBN 9781780523149. 

Rich TVX News Network Site

Rich TVX News Network Info

© MMXXIII Rich X Search. We shall prevail. All rights reserved. Rich X Search