Turcia

Republica Turcă
Türkiye Cumhuriyeti (turcă)


Drapelul Turciei	Stema Turciei

Deviză: Yurtta Barış, Dünyada Barış
„Pace în țară, pace în lume”

Imn: İstiklâl Marșı
„Marșul independenței”

Geografie

Suprafață

- totală 783,562 ^[1] km² (locul 37)

Apă (%) 1.3%

Cel mai înalt punct Ararat (5.137 m)

Cel mai jos punct Marea Neagră (0 m)

Cel mai mare oraș Istanbul

Vecini Grecia
Bulgaria
Siria
Irak
Armenia
Iran
Georgia
Azerbaidjan
Liga Arabă
Uniunea Europeană

Fus orar UTC+3 (UTC+3)
Europe/Istanbul[*][[Europe/Istanbul |]]^[6]
Asia/Istanbul[*][[Asia/Istanbul (IANA time zone)|]]^[6]

Populație

Densitate 101 ^[2] loc/km²

- Estimare 2023 85.372.377

Limbi oficiale turcă

Etnonim Turc (masculin) Turcoaică (feminin)

Guvernare

Sistem politic Republică prezidențială

Președinte^⁠(d) Recep Tayyip Erdoğan

Legislativ Marea Adunare Națională

Capitala Ankara

Istorie

Succesiune a Imperiului Otoman

Guvernul Marii Adunări Naționale 23 aprilie 1920

Tratatul de la Lausanne 24 iulie 1923

Declararea Republicii 29 octombrie 1923

Constituția curentă 7 noiembrie 1982

Economie

PIB (PPC) 2021

- Total ▲ $2.749 trilioane^[3] (locul 11)

- Pe cap de locuitor ▲ $32.278^[3] (locul 45)

PIB (nominal) 2021

- Total ▲ $794.530 miliarde^[3] (locul 20)

- Pe cap de locuitor (locul 67)▲ $9.327^[3]

Gini (2017) 43.0

IDU (2021) 0.838 (locul 48)

Monedă Liră turcească ₺ (TRY)

Coduri și identificatori

Cod CIO TUR

Cod mobil 286

Prefix telefonic +90

ISO 3166-2 TR

Domeniu Internet

.tr

Prezență online

site web oficial
pagină Facebook
cont X
cont Instagram
canal YouTube
hasthtag

Modifică date / text

Turcia, oficial Republica Turcia, este o țară situată predominant în Anatolia, în Asia de Vest, cu o parte relativ mică numită Tracia Orientală situată în Europa de Sud-Est. Se învecinează cu Marea Neagră la nord; Georgia, Armenia, Azerbaijan și Iran la est; Irak, Siria și Marea Mediterană la sud; și Marea Egee, Grecia și Bulgaria la vest. În Turcia trăiesc peste 85 de milioane de oameni; majoritatea sunt etnici turci, în timp ce kurzii reprezintă cea mai mare minoritate etnică. Oficial, un stat laic, Turcia are o populație majoritar musulmană. Ankara este capitala Turciei și al doilea cel mai mare oraș, în timp ce Istanbul este cel mai mare oraș și centru economic și financiar. Alte orașe importante includ İzmir, Bursa și Antalya.

Prima dată locuită de oamenii moderni în timpul Paleoliticului superior,^[8] Turcia de astăzi a găzduit diverse popoare antice.^[9] ^[10] Anatolia clasică a trecut printr-o helenizare culturală după cuceririle lui Alexandru cel Mare, și mai târziu printr-o romanizare în timpul Imperiului Roman și Bizantin.^[11] Selgiucizii au început să migreze în Anatolia în secolul al XI-lea, inițiind procesul de Turcificare.^[12] Sultanatul de Rum al selgiucizilor a condus Anatolia până la invazia mongolă din anul 1243, când s-a divizat în principate turcești.^[13] Începând cu anul 1299, otomanii au unit principatele și s-au extins. Mehmed al II-lea a cucerit Constantinopolul (astăzi Istanbul) în 1453. În timpul domniilor lui Selim I și Suleiman Magnificul, Imperiul Otoman a devenit o putere globală.^[14]

Începand cu anul 1789, imperiul a cunoscut schimbări majore, reforme, centralizare și naționalism în creștere, în timp ce teritoriul său se reducea.^[15] Intrarea Imperiului Otoman în Primul Război Mondial a fost urmată de înfrângere și împărțire. Sfârșitul Imperiului Otoman a fost însoțit de deplasări masive și pierderi umane pe scară largă. În secolele al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, persecutarea musulmanilor în timpul contracției otomane și în Imperiul Rus au dus la pierderi umane pe scară largă și migrații masive în Turcia modernă din Balcani, Caucaz și Crimea.

Turcia este o țară cu un venit mediu-înalt și emergentă; economia sa este a 17-a ca mărime nominală și a 12-a după PIB ajustat la PPC la nivel mondial. Este o republică unitară prezidențială. Turcia este membră fondatoare a OCDE, G20, și Organizației Statelor Turkice. Având o locație geopolitică semnificativă, Turcia este o putere emergentă^[16] și un membru relativ vechi al NATO. Candidată la UE, Turcia face parte din Uniunea Vamală a UE, CoE, OIC, și TURKSOY.

Turcia are câmpii litorale, un platou central înalt și diverse lanțuri montane; clima sa este temperată, cu condiții mai aspre în interiorul țării.^[17] Gazdă a trei puncte fierbinți ale biodiversității, Turcia este expusă la cutremure frecvente și este foarte vulnerabilă la schimbările climatice.^[18] Turcia are un sistem universal de sănătate, acces în creștere la educație și niveluri de inovație în creștere.^[19] Este un lider în exportul de conținut TV.^[20] Cu numeroase situri UNESCO de Patrimoniu Mondial și multiple zone de patrimoniu cultural , precum și o bucătărie bogată și diversă, Turcia este a a cincea cea mai vizitată țară din lume.

^ http://unstats.un.org/unsd/demographic/products/dyb/DYB2003/Table03.pdf UN statistics, page 7 (PDF format)
^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite Population of Turkey
^ ^a ^b ^c ^d „World Economic Outlook Database, April 2021”. IMF.org. International Monetary Fund. Accesat în 8 aprilie 2021.
^ „Gini coefficient of equivalised disposable income - EU-SILC survey”. ec.europa.eu/eurostat. Eurostat. Accesat în 13 februarie 2020.
^ „Human Development Report 2021/2022” (PDF) (în engleză). United Nations Development Programme. 8 septembrie 2022. Accesat în 8 septembrie 2022.
^ ^a ^b https://data.iana.org/time-zones/tzdb-2021e/europe Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ https://data.tuik.gov.tr/Bulten/Index?p=Adrese-Dayali-Nufus-Kayit-Sistemi-Sonuclari-2023-49684&dil=1 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ Howard 2016, p. 24.
^ .
^
* Ahmed 2006, p. 1576. : "Diversitatea Turciei este derivată din locația sa centrală aproape de cele mai vechi civilizații ale lumii, precum și dintr-o istorie plină de mișcări ale populației și invazii. Cultura hattiană a fost proeminentă în timpul Epocii Bronzului, înainte de 2000 î.Hr., dar a fost înlocuită de hititii indo-europeni care au cucerit Anatolia în al doilea mileniu. Între timp, Tracia Turcă a fost dominată de un alt grup indo-european, traci, după care este numită regiunea."
- Steadman 2012, p. 234. : "În perioada coloniilor assiriene vechi, la începutul celui de-al doilea mileniu î.Hr., limbile vorbite pe platou includeau hattiana, o limbă anatoliană indigenă, hurriana (vorbită în nordul Siriei) și limbile indo-europene cunoscute ca luwiana, hitita și palaica"
- Michel 2012, p. 327.
- Melchert 2012, p. 713.
- Howard 2016, p. 26.
^
* Howard 2016, p. 29. : "Dispariția bruscă a Imperiului Persan și cucerirea aproape întregii lumi din Orientul Mijlociu, de la Nil până la Indus, de către Alexandru cel Mare a provocat o mare tulburare politică și culturală. ... liderii din regiunile cucerite au încercat să implementeze o politică de helenizare. Pentru elitele indigene, aceasta a însemnat asimilarea forțată a religiei și culturii native la modelele grecești. Aceasta a întâmpinat rezistență în Anatolia, ca și în alte locuri, în special din partea preoților și a altor persoane care controlau bogăția templului."
- Ahmed 2006, p. 1576. : "Ulterior, helenizarea elitelor a transformat Anatolia într-o regiune predominant vorbitoare de limbă greacă"
- McMahon & Steadman 2012a, p. 5.
- McMahon 2012, p. 16.
- Sams 2012, p. 617.
- Kaldellis 2024, p. 26.
^
* Davison 1990, pp. 3–4. : "Astfel, sultanatul selgiucid a fost un stat succesor care a condus o parte a imperiului grec medieval, iar în cadrul său procesul de turcificare a unei populații anatoliene anterior helenizate a continuat. Această populație trebuie să fi fost deja de origine foarte mixtă, derivând din civilizațiile antice hitite, frigiene, capadociene și altele, precum și romane și grecești."
- Howard 2016, pp. 33–44.
^ Howard 2016, pp. 38–39.
^
* Howard 2016, p. 45.
- Somel 2010, p. xcvii.
^
* Hanioğlu 2012, pp. 15–25.
- Kayalı 2012, pp. 26–28.
- Davison 1990, pp. 115–116.
^ Acharya 2014, Emerging Powers.
^ „Turkey”. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la 28 august 2022. Accesat în 29 februarie 2024.
^
* Birben, Üstüner (2019). „The Effectiveness of Protected Areas in Biodiversity Conservation: The Case of Turkey”. CERNE. 25 (4): 424–438. doi:10.1590/01047760201925042644 . ISSN 0104-7760. Turkey has 3 out of the 36 biodiversity hotspots on Earth: the Mediterranean, Caucasus, and Irano-Anatolian hotspots
- Ahmed 2006, pp. 1575–1576.
- World Bank Türkiye - Country Climate and Development Report 2022, p. 7.
^
* Atun, Rifat (2015). „Transforming Turkey's Health System — Lessons for Universal Coverage”. New England Journal of Medicine. 373 (14): 1285–1289. doi:10.1056/NEJMp1410433. PMID 26422719.
- OECD Taking stock of education reforms for access and quality in Türkiye 2023, p. 35.
- World Intellectual Property Organization (WIPO) 2024, p. 22.
^ Berg, Miriam (2023). Turkish Drama Serials: The Importance and Influence of a Globally Popular Television Phenomenon. University of Exeter Press. pp. 1–2. ISBN 978-1-80413-043-8.

[1] ttp://unstats.un.org/unsd/demographic/products/dyb/DYB2003/Table03.pdf UN statistics, page 7 (PDF format)

[Population_of_Turkey-2] Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite Population of Turkey

[IMF-WEO-3] „World Economic Outlook Database, April 2021”. IMF.org. International Monetary Fund. Accesat în 8 aprilie 2021.

[4] „Gini coefficient of equivalised disposable income - EU-SILC survey”. ec.europa.eu/eurostat. Eurostat. Accesat în 13 februarie 2020.

[HDI-5] „Human Development Report 2021/2022” (PDF) (în engleză). United Nations Development Programme. 8 septembrie 2022. Accesat în 8 septembrie 2022.

[0a6ef144f515bb49316d646ce794d5a6-6] ttps://data.iana.org/time-zones/tzdb-2021e/europe Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[762187f3d80695b8a209fc39ec1bed59-7] ttps://data.tuik.gov.tr/Bulten/Index?p=Adrese-Dayali-Nufus-Kayit-Sistemi-Sonuclari-2023-49684&dil=1 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[8] Howard 2016, p. 24.

[9] .

[10] * Ahmed 2006, p. 1576. : "Diversitatea Turciei este derivată din locația sa centrală aproape de cele mai vechi civilizații ale lumii, precum și dintr-o istorie plină de mișcări ale populației și invazii. Cultura hattiană a fost proeminentă în timpul Epocii Bronzului, înainte de 2000 î.Hr., dar a fost înlocuită de hititii indo-europeni care au cucerit Anatolia în al doilea mileniu. Între timp, Tracia Turcă a fost dominată de un alt grup indo-european, traci, după care este numită regiunea."
Steadman 2012, p. 234. : "În perioada coloniilor assiriene vechi, la începutul celui de-al doilea mileniu î.Hr., limbile vorbite pe platou includeau hattiana, o limbă anatoliană indigenă, hurriana (vorbită în nordul Siriei) și limbile indo-europene cunoscute ca luwiana, hitita și palaica"

Michel 2012, p. 327.

Melchert 2012, p. 713.

Howard 2016, p. 26.

[11] Steadman 2012, p. 234. : "În perioada coloniilor assiriene vechi, la începutul celui de-al doilea mileniu î.Hr., limbile vorbite pe platou includeau hattiana, o limbă anatoliană indigenă, hurriana (vorbită în nordul Siriei) și limbile indo-europene cunoscute ca luwiana, hitita și palaica"

[12] Michel 2012, p. 327.

[13] Melchert 2012, p. 713.

[14] Howard 2016, p. 26.

[11] * Howard 2016, p. 29. : "Dispariția bruscă a Imperiului Persan și cucerirea aproape întregii lumi din Orientul Mijlociu, de la Nil până la Indus, de către Alexandru cel Mare a provocat o mare tulburare politică și culturală. ... liderii din regiunile cucerite au încercat să implementeze o politică de helenizare. Pentru elitele indigene, aceasta a însemnat asimilarea forțată a religiei și culturii native la modelele grecești. Aceasta a întâmpinat rezistență în Anatolia, ca și în alte locuri, în special din partea preoților și a altor persoane care controlau bogăția templului."
Ahmed 2006, p. 1576. : "Ulterior, helenizarea elitelor a transformat Anatolia într-o regiune predominant vorbitoare de limbă greacă"

McMahon & Steadman 2012a, p. 5.

McMahon 2012, p. 16.

Sams 2012, p. 617.

Kaldellis 2024, p. 26.

[16] Ahmed 2006, p. 1576. : "Ulterior, helenizarea elitelor a transformat Anatolia într-o regiune predominant vorbitoare de limbă greacă"

[17] McMahon & Steadman 2012a, p. 5.

[18] McMahon 2012, p. 16.

[19] Sams 2012, p. 617.

[20] Kaldellis 2024, p. 26.

[12] * Davison 1990, pp. 3–4. : "Astfel, sultanatul selgiucid a fost un stat succesor care a condus o parte a imperiului grec medieval, iar în cadrul său procesul de turcificare a unei populații anatoliene anterior helenizate a continuat. Această populație trebuie să fi fost deja de origine foarte mixtă, derivând din civilizațiile antice hitite, frigiene, capadociene și altele, precum și romane și grecești."
Howard 2016, pp. 33–44.

[22] Howard 2016, pp. 33–44.

[Howard_2016_38–393-13] Howard 2016, pp. 38–39.

[14] * Howard 2016, p. 45.
Somel 2010, p. xcvii.

[25] Somel 2010, p. xcvii.

[15] * Hanioğlu 2012, pp. 15–25.
Kayalı 2012, pp. 26–28.

Davison 1990, pp. 115–116.

[27] Kayalı 2012, pp. 26–28.

[28] Davison 1990, pp. 115–116.

[Acharya_2014-16] Acharya 2014, Emerging Powers.

[CIA_geo-17] „Turkey”. The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la 28 august 2022. Accesat în 29 februarie 2024.

[18] * Birben, Üstüner (2019). „The Effectiveness of Protected Areas in Biodiversity Conservation: The Case of Turkey”. CERNE. 25 (4): 424–438. doi:10.1590/01047760201925042644 . ISSN 0104-7760. Turkey has 3 out of the 36 biodiversity hotspots on Earth: the Mediterranean, Caucasus, and Irano-Anatolian hotspots
Ahmed 2006, pp. 1575–1576.

World Bank Türkiye - Country Climate and Development Report 2022, p. 7.

[32] Ahmed 2006, pp. 1575–1576.

[33] World Bank Türkiye - Country Climate and Development Report 2022, p. 7.

[19] * Atun, Rifat (2015). „Transforming Turkey's Health System — Lessons for Universal Coverage”. New England Journal of Medicine. 373 (14): 1285–1289. doi:10.1056/NEJMp1410433. PMID 26422719.
OECD Taking stock of education reforms for access and quality in Türkiye 2023, p. 35.

World Intellectual Property Organization (WIPO) 2024, p. 22.

[35] OECD Taking stock of education reforms for access and quality in Türkiye 2023, p. 35.

[36] World Intellectual Property Organization (WIPO) 2024, p. 22.

[20] Berg, Miriam (2023). Turkish Drama Serials: The Importance and Influence of a Globally Popular Television Phenomenon. University of Exeter Press. pp. 1–2. ISBN 978-1-80413-043-8.

[1]

[6]

[2]

[3]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]

[16]

[17]

[18]

[19]

[20]